Ghidul managerului. O categorie aparte de abateri disciplinare
Codul muncii nu enumera in mod concret faptele unui angajat care pot fi considerate abateri disciplinare. Intr-o formulare destul de generala, el precizeaza doar ca aici intra incalcarile normelor legale, ale regulamentului intern sau ale contractului de munca, precum si nerespectarea ordinelor si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhici. La acest din urma tip de abateri ne vom referi in articolul de fata.
Atunci cand cineva semneaza un contract de munca, el se supune implicit prevederilor art. 40 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, care spune ca “angajatorul are dreptul sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor.”
Cu alte cuvinte, incheierea contractului de munca are printre efecte o subordonare ierarhica, ca o conditie a organizarii si eficientei muncii. In consecinta, actele de insubordonare reprezinta incalcari ale disciplinei muncii, adica abateri disciplinare.
Iar aici, ca o paranteza, trebuie facuta o precizare importanta: insubordonarea despre care vorbim se poate manifesta nu numai ca refuzul de a executa un anumit ordin, ci si ca o lipsa de respect in relatiile cu superiorii, de natura a se repercuta negativ asupra raporturilor de munca in general. Ceea ce, in sinteza, inseamna ca dispozitiile sefului ierarhic trebuie executate cu promptitudine si fara dat ochii peste cap. Asa spune Codul Muncii.
Exista insa si limite. Legea face anumite diferente, astfel ca nu orice neindeplinire a ordinelor superiorilor poate fi incadrata la abateri disciplinare. De exemplu,
nu constituie abatere disciplinara:
- refuzul de a executa un ordin complet nerezonabil, cum ar fi finalizarea unei lucrari intr-un termen imposibil de respectat, fixat din eroare;
- refuzul de a executa un ordin care nu provine de la conducatorul ierarhic al salariatului (ci, de exemplu, de la conducatorul altui compartiment decat cel in care lucreaza salariatul);
- refuzul unui angajat de a efectua o manevra periculoasa pentru sanatatea si securitatea sa si a colegilor.
De asemenea, nu constituie abatere disciplinara nici executarea necorespunzatoare a sarcinilor de serviciu. Aici nu este vorba despre indisciplina, ci despre incompetenta, deci un angajat care produce in mod neintentionat rebuturi (ca sa dam un exemplu) nu va putea fi sanctionat disciplinar. Angajatorul va putea dispune in schimb concedierea sa, potrivit art. 61 lit. d) din Codul muncii, pentru necorespundere profesionala.
Si, in fine, nu constituie abatere disciplinara nici refuzul de a executa un ordin nelegal, cum ar fi:
a) ordinul de a presta ore suplimentare peste limita legala (care este, cu unele exceptii, de 8 ore pe saptamana);
b) ordinul de a accepta o modificare unilaterala a felului muncii;
c) ordinul de a savarsi o infractiune sau o contraventie etc.
Iar aceasta ultima precizare este vitala, deoarece, in ciuda a ceea ce ne spune bunul-simt, daca un ordin de serviciu a fost formulat in sensul savarsirii unei ilegalitati, va raspunde disciplinar nu numai cel care l-a formulat (sef de compartiment, maistru etc.), ci si cel care l-a executat!
Sursa foto: www.pexels.com