Ghidul angajatorului. Salariatul dvs. ii aduce un prejudiciu unui tert. Cine plateste paguba?
ghidul angajatorului
Raspunderea angajatorului pentru faptele salariatului. Este vorba aici despre un tip de raspundere guvernata de normele de drept civil. Ea intervine in ipoteza in care salariatul a produs un prejudiciu unui tert, in exercitarea atributiilor de serviciu. Ce se întâmpla în acest caz?
In acest caz, tertul va putea sa il traga la raspundere nu pe salariatul care l-a prejudiciat, ci pe angajatorul acestuia. Este un caz de raspundere delictuala pentru fapta altuia, juridic numita
raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, reglementata de Codul civil, nu de Codul muncii.
De exemplu, daca autorul unui accident rutier este soferul unui camion care transporta marfa pentru unitatea unde era angajat, persoana prejudiciata se va putea adresa fie soferului, fie unitatii unde acesta este angajat, pentru a-si recupera prejudiciul.
De ce aceasta posibilitate, ca cel care raspunde sa nu fie efectiv cel care a savarsit fapta, ci angajatorul acestuia? Din punct de vedere teoretic, fundamentul acestei raspunderi consta in:
1. prezumtia de culpa in alegerea salariatului. Intr-adevar, desi nu angajatorul este cel care a savarsit delictul civil, el nu este lipsit de culpa: a angajat sa execute lucrarea respectiva o persoana care s-a dovedit necorespunzatoare, in sensul ca a savarsit o fapta producatoare de prejudicii;
2. ideea de garantie fata de victima. Daca nu ar exista raspunderea angajatorului pentru fapta salariatului, victima delictului civil s-ar putea afla in situatia de a nu-si acoperi prejudiciul, daca autorul faptei ar fi insolvabil;
3. ideea de risc. Angajatorul trage foloase de pe urma activitatii salariatului. De aceea este firesc ca angajatorul sa isi asume nu numai beneficiile, ci si riscurile pe care angajarea unui salariat le presupune.
De semnalat insa ca angajatorul nu va raspunde pentru fapta savarsita de salariatul respectiv daca:
• salariatul se gasea in timpul orelor de program, dar desfasura activitati in interes propriu;
• cel pagubit stia ca salariatul nu actioneaza in interesul angajatorului;
• fapta salariatului nu are nicio legatura cu atributiile incredintate;
• salariatul a actionat impotriva ordinelor incredintate.
In toate aceste cazuri raspunde salariatul in mod direct, potrivit regulilor raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.
Citeste si: Ghidul angajatorului. Ce faceti daca descoperiti ca unul dintre angajatii dvs. fura?
Sursa foto: www.pexels.com