Ghidul angajatorului. Salariatul cu contract pe durata determinata poate sa isi dea demisia?
ghidul angajatoruluidemisie
Un salariat incheie cu angajatorul un contract de munca pe durata determinata, care stabileste faptul ca relatiile de munca dintre ei vor dura pana la o data anume, precizata clar. Semnand acest contract, salariatul este deci de acord sa presteze activitate in firma pana la data respectiva. Dar acest acord al lui constituie totodata si o obligatie? Cu alte cuvinte, el trebuie sa ramana in firma pana la data respectiva? Ce se intampla daca doreste sa isi dea demisia si sa plece mai devreme?
Un raspuns direct: salariatul poate pleca fara probleme, angajatorul nu il poate impiedica in niciun fel.
Faptul ca in contractul incheiat exista o data clara la care acesta inceteaza nu are aceeasi valoare ca in cazul unui contract comercial, incheiat intre doua companii.
Acolo, daca una dintre companii vrea sa inceteze colaborarea mai devreme, trebuie sa plateasca anumite despagubiri sau penalitati, pe cand in relatiile de munca functioneaza o anumita protectie a salariatului, care este considerat parte mai slaba. De aici si legislatia mai favorabila acestuia.
Astfel, daca el vrea sa plece, poate pleca oricand – isi depune in scris demisia si relatia de munca se incheie, dupa preavizul legal – pe cand angajatorul, daca vrea sa il concedieze pe salariat, trebuie sa invoce un motiv clar, dintre cele mentionate la art. 61 din Codul muncii, si sa respecte o procedura stricta.
Problema in cazul demisiei salariatului care are contract de munca pe durata determinata este ca, adesea, demisia in cauza poate avea un caracter abuziv. Concret, salariatul este angajat strict pentru executarea unei anumite lucrari, dar isi lasa balta angajatorul in mijlocul executiei, poate chiar cu intentia clara de a produce un prejudiciu.
In alte sisteme de drept exista reglementari exprese pentru asemenea situatii. De exemplu, Codul muncii francez prevede ca „rezilierea unui contract de munca din initiativa salariatului, daca este abuziva, atrage obligarea acestuia la despagubiri”.
Codul muncii romanesc nu face asemenea referiri la demisia abuziva, totusi instantele au admis actiuni introduse de angajator in acoperirea prejudiciului intr-un asemenea caz, aplicand dreptul comun.
Problema abuzului s-ar putea pune si in ipoteza in care salariatul isi incalca, in acelasi timp, obligatia de fidelitate. De exemplu, demisioneaza intempestiv, incadrandu-se imediat la un concurent al angajatorului. Insa pentru a obtine despagubiri, angajatorul trebuie sa dovedeasca prejudiciul si legatura de cauzalitate dintre demisie si prejudiciu.
Sursa foto: www.pixabay.com