Ghidul angajatorului. Primul lucru pe care il verifica inspectorii ITM: respectarea programului de lucru al salariatilor
Este foarte comod pentru inspectorii ITM sa faca un control inopinat la firma dvs. si sa ii verifice pe toti angajatii pe care ii gasesc in incinta: daca au contract de munca, daca se afla acolo in timpul orelor de program, daca nu cumva presteaza ore suplimentare neinregistrate etc. Sunt multe nereguli care pot aparea si ele constituie tot atatea motive de amenda. Iata ce trebuie sa stiti, in principiu, despre programul de lucru.
Programul de lucru reprezinta modalitatea concreta de repartizare zilnica si saptamanala a timpului de lucru. El nu se confunda cu
durata muncii (care poate fi cu norma intreaga sau cu fractiune de norma), ci vizeaza doar distributia orelor de lucru pe parcursul unei zile si al unei saptamani.
Desi programul de lucru fix de la 9.00 la 17.00, de luni pana vineri, continua sa constituie regula, angajatorii si salariatii se orienteaza din ce in ce mai mult catre programe de lucru flexibile, in concordanta cu interesele ambelor parti.
Dar chiar si in ipoteza unor asemenea programe de lucru atipice, trebuie avute in vedere normele generale privind timpul de munca. Astfel:
1) salariatul nu poate ajunge sa lucreze peste 40 de ore pe saptamana (in afara de cazul in care sunt respectate conditiile privind orele suplimentare);
2) intre doua zile consecutive de munca se vor asigura 12 ore libere;
3) se va respecta repausul saptamanal de 48 de ore, in conditiile art. 137 din Codul muncii (cu exceptia cazului in care exista autorizarea ITM).
Asadar, chiar daca programul de lucru este inegal sau individualizat, aceasta nu va putea aduce atingere timpului de lucru guvernat de norme imperative.
Potrivit art. 119 din Codul muncii, angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit a programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru.
Pana la aceasta modificare, textul avea in vedere obligatia de a tine evidenta orelor de munca, fara insa a preciza ca este vorba despre orele de munca prestate zilnic. Modificarea urmareste sa faca posibila monitorizarea cat mai clara a timpului zilnic de munca, indeosebi al salariatilor cu fractiune de norma (care nu pot presta ore suplimentare).
Inspectorul de munca va putea face controale inopinate, verificand persoanele care se afla la munca, iar angajatorul va fi sanctionat in toate imprejurarile in care cei identificati la lucru:
• nu au contract de munca incheiat in scris;
• au contract de munca incheiat in scris, dar nu exista o copie a acestuia la locul de prestare a activitatii;
• au contract de munca, dar este suspendat;
• au contract de munca cu fractiune de norma, dar se afla in afara orarului de prestare a activitatii;
• au contract de munca cu norma intreaga, dar presteaza activitate in afara programului de lucru, fara a fi inregistrate orele suplimentare.
Modalitatea concreta prin care se tine evidenta orelor lucrate poate fi stabilita de angajator prin regulamentul intern, fiind atributul exclusiv al acestuia. Evidenta orelor lucrate poate fi tinuta, de exemplu, cu ajutorul condicii de prezenta, document in care salariatii vor semna la venire si la plecare. Dar nu este necesar ca documentul de evidenta a salariatilor sa cuprinda semnatura salariatului, deci ar putea fi si un mod electronic de monitorizare a orelor de lucru.
Sursa foto: www.pexels.com