Din seria cum mai pierdem vremea la serviciu: 50-54% din timpul de lucru este alocat unor sarcini care ar putea fi automatizate
digitalizarejoburiautomatizare
Avem nevoie de digitalizare si de eficientizarea muncii, cat si a serviciilor publice pe care statul le ofera cetatenilor. Volum pretios din timpul total de munca al unui angajat se pierde inutil, pe sarcini ce ar putea fi rezolvate simplu, cu ajutorul tehnologiei. In Romania, vorbim despre un procent de pana la 54% din timpul de lucru ce se iroseste intr-o astfel de maniera. Calculul ne este oferit de Confederatia Patronala Concordia.
"40% dintre romanii cu studii superioare locuiesc in afara tarii. Intre 50-70% dintre cei care pleaca din Ungaria sunt tineri cu studii superioare, intre 20 si 39 de ani, iar din Slovacia pleaca fiecare al 10-lea absolvent de facultate.
Cum se schimba perceptia despre unde si cum lucram pentru companii si angajatii deopotriva? Sunt suficienti robotii pentru a umple deficitul sau cautam in Est pentru mai multa energie umana? Varsta, sexul sau tara in care te-ai nascut vor mai conta in viitor ca si criterii de angajare?", transmite Confederatia Patronala Concordia, in cadrul raportului "Trends Shaping the Future of Work".
Te-ar putea interesa si: Economia digitalizata poate sa aduca 50 de miliarde de euro in PIB-ul Romaniei pana in 2030
Conform unor studii ale
Mckinsey, aproximativ jumatate din activitatile pentru care oamenii sunt platiti la nivel global ar putea fi teoretic automatizate folosind tehnologii demonstrate in prezent. Foarte putine ocupatii – mai putin de 5 la suta – constau in activitati care pot fi complet automatizate.
Cu toate acestea, in aproximativ 60 la suta din ocupatii, cel putin o treime din activitatile constitutive ar putea fi automatizate, ceea ce implica transformari si schimbari substantiale la locul de munca pentru toti lucratorii.
Desi fezabilitatea tehnica a automatizarii este importanta, aceasta nu este singurul factor care va influenta ritmul si amploarea adoptarii automatizarii. Alti factori includ costul dezvoltarii si implementarii solutiilor de automatizare pentru utilizari specifice la locul de munca, dinamica pietei muncii (inclusiv calitatea si cantitatea fortei de munca si salariile asociate), beneficiile automatizarii dincolo de inlocuirea fortei de munca si acceptarea reglementara si sociala.
Specialistii mai cred ca, pana in 2030, automatizarea va avea un efect mai mic asupra locurilor de munca care implica gestionarea relatiilor cu oamenii, aplicarea expertizei si interactiunile sociale, in care masinile nu sunt capabile sa egaleze performanta umana ... cel putin deocamdata.
De asemenea, alte joburi cum ar fi cele de gradinari, instalatori sau furnizori de servicii ingrijire a copiilor si batranilor - se vor confrunta, in general, cu mai putina automatizare pana in 2030, deoarece sunt dificil de automatizat din punct de vedere tehnic si au adesea salarii relativ mai mici, ceea ce face din automatizare o afacere mai putin atractiva.