Daca in pandemie mediul de afaceri de-abia respira, razboiul sufoca firmele romanesti: urmeaza austeritate si restructurari
austeritateefectele razboiuluimediul privat
Dupa doi ani dificili, presarati cu incertitudini si probleme economice generate de criza pandemica, peste mediul de afaceri din Romania va veni si socul efectelor financiare ale razboiului declansat de Rusia in Ucraina. Oamenii de afaceri de la noi anticipeaza ca se apropie recesiunea si urmeaza restructurari in randul firmelor autohtone.
Potrivit unei analize recent efectuata de Arthur Hunt
- una dintre companiile internationale de top in domeniul consultantei in resurse umane - ca urmare a contextului socio-economic actual, a doua jumatate a anului 2022 vine cu un val de restructurari si transformari sistemice in randul
companiilor care activeaza in Romania.
"A doua parte a anului 2022 ii va obliga pe liderii companiilor sa adopte un plan de austeritate, in contextul cresterii accelerate a preturilor la energie sau la carburanti, dar si pe fondul conflictului actual din Ucraina. Astfel, in unele industrii ar putea sa se renunte la bugetele de marketing sau la acordarea anumitor bonusuri angajatilor si vor exista cazuri unde se va recurge chiar si la restructurari", noteaza specialistii.
De asemenea, acestia evidentiaza cele mai recente prognoze ale JP Morgan, care indica faptul ca PIB-ul economiei europene ar urma sa creasca in anul 2022 cu 3,2%, desi estimarile anterioare conflictului din Ucraina aratau o crestere de 4,1%.
Economia Rusiei ar avea insa cel mai mult de suferit, sub presiunea sanctiunilor fara precedent si ar putea inregistra in acest an o scadere de 12,5% a Produsului Intern Brut. In acelasi timp, Europa de Vest vorbeste despre o inflatie de sub 5%, dar tara noastra ar putea avea o inflatie cu doua cifre, mai arata analiza Arthur Hunt Romania.
Acest impact va fi resimtit mai ales in industrie, un contributor important la PIB-ul tarii. De aceea, inainte de transformare, care este un proces complex si de lunga durata, companiile vor trece printr-o etapa de adaptare, care in prima faza va presupune inghetarea investitiilor si a costurilor. Tocmai de aceea, fondurile disponibile prin PNRR trebuie exploatate cu maximum de profesionalism si fara piedici birocratice.
“Problema in Romania este modul in care sunt facute aceste restructurari, de obicei rapid si urat (<quick&dirty>), punandu-se accent mai mult pe costuri si mai putin pe impactul socio – emotional. Unele dintre companii trateaza acest proces corect - fie cu resurse interne, fie cu ajutorul serviciilor de consultanta, pentru a-si asigura in continuare reputatia si integritatea pe termen lung, astfel incat sa poata reatrage forta de munca calificata dupa stabilizarea situtiei”, declara Sorin Roibu, Managing Partner Arthur Hunt Romania.
In prezent, afacerile cu expunere in zona de conflict sunt implicate in gasirea de solutii pentru angajatii impactati direct sau reduc drastic costurile, pentru a minimiza pierderile din acele piete. Din aceasta perspectiva, managementul va fi unul de criza iar managerii si liderii cu astfel de competente trebuie securizati sau adusi in companii daca nu exista, apreciaza specialistii.
“Oportunitatile care pot aparea din relocarea afacerilor din Rusia sau Ucraina, vor da rezultate abia in 2023, in special in domeniile agricol si auto. Programele de employer branding, leadership si dezvoltare de competente noi ar trebui sa primeze acum in companii”, considera reprezentantul companiei.
Totodata, extrem de importanta este si vulnerabilitatea cibernetica, care afecteaza procesele de business si luni de zile in anumite cazuri, astfel incat o atentie sporita va fi in securizarea informatiilor prin implementarea de solutii, adesea costisitoare.
Si alte analize previzioneaza aceleasi vremuri grele pentru afaceristii romani
Conform unui sondaj al Consiliului National al IMM-urilor din Romania (CNIPMMR), 93,5% dintre respondenti considera ca, din cauza conflictului militar din Ucraina, in Romania va incepe o criza economica.
Astfel stand lucrurile, 60% dintre anreprenorii care au participat la studiu intioneaza sa amane investitiile, in timp ce numai 3,7% dintre intreprinzatori au curaj sa demareze investitii chiar si in acest context.