Ce risca firmele care nu majoreaza salariile minime ale angajatilor, asa cum le obliga art. 164 din Codul muncii?
codul munciisalariul minimsalariu minim pe economie 2024
Art. 164 alin. (21) din Codul muncii, introdus prin OUG nr. 142/2021, spune ca angajatii care in ultimii 2 ani au fost platiti cu salariul minim pe economie trebuie sa beneficieze de o crestere salariala. Nu se precizeaza cat de mare trebuie sa fie aceasta crestere, fapt care naste dificultati in practica pentru angajatori, dar adevarata problema este alta: nu sunt prevazute sanctiuni pentru nerespectarea acestei prevederi. Totusi, sanctiunile exista, doar ca sunt oarecum indirecte.
In primul rand, cum suna exact art. 164 alin. (2
1) din Codul muncii?
“Incepand cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata (…) poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioada de maxim 24 de luni, de la momentul incheierii contractului individual de munca. Dupa expirarea perioadei respective, acesta va fi platit cu un salariu de baza superior salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata.”
Asadar, masura a inceput sa fie aplicata incepand cu 1 ianuarie 2024, pentru salariatii angajati de la 1 ianuarie 2022 cu salariul minim. Pentru cei angajati dupa aceasta data se calculeaza implinirea celor 24 de luni si majorarea se aplica din acel moment.
Dar ce pateste angajatorul care nu respecta obligatia majorarii salariilor minime de la data implinirii celor 24 de luni?
In principiu, nu pateste nimic. Codul muncii nu prevede niciun fel de sanctiune, deci angajatorul nu poate fi amendat, pentru ca nu exista temei legal. Ca urmare el poate ignora, intr-o prima faza, prevederile art. 164 alin. (2
1).
Dar asta doar intr-o prima faza, pentru ca salariatii care ar fi trebuit sa beneficieze de aceasta majorare pot sesiza Inspectia Muncii si, in consecinta, sa aiba loc un control, sa se constate neregula si inspectorii sa dispuna respectarea prevederilor privind majorarea salarilor minime, chiar din luna urmatoare.
Iar neindeplinirea masurilor dispuse de inspectorul de munca, la termenele stabilite de acesta, conform art. 23 alin. (1) pct. b) din Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, se sanctioneaza cu
amenda de la 5.000 la 10.000 de lei.
Este deci nevoie mai intai de un prim control din partea ITM, urmand ca de-abia intr-o a doua faza, la al doilea control, sa intervina sanctiunea efectiva, anume amenda. Cu toate ca un inspector zelos poate aplica o amenda inca de la prima vizita, interpretand in favoarea salariatilor (si a organului de control) prevederile art. 260 alin. (1) pct. d) din Codul muncii:
Art. 260
(1) Urmatoarele fapte constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit legii, infractiuni:
d) stipularea in contractul individual de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale, cu
amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei;
Iar pastrarea salariului minim in contractul de munca, dupa implinirea termenului de 24 de luni prevazut de art. 164 alin. (2
1) din Codul muncii, poate fi vazuta ca o clauza contrara dispozitiilor legale.
Sursa foto: www.pixabay.com