LECTIA DE MANAGEMENT: Solomon Marcus, ministrul pe care nu l-am avut
educatiesolomon marcusmatematicareformaministruviziunescoalainvatamantsistemelevi
Sunt oameni care, asemenea lui Solomon Marcus, dau contur ideilor pe data ce le expun. Au o limpezime a viziunii si o articulare a logicii incat cele mai complicate probleme de sistem par niste banale jocuri de puzzle cu 8 piese. Au o simplitate care scapa vulgului si pe care doar marii profesori ajung sa o practice. Dar la ce bun toate aceste idei, daca nu le ia nimeni in seama, daca proprietarii lor sunt izolati pe bloguri in loc sa fie atrasi in posturi de decizie?
Educatia si “reforma”
Nu exista, probabil, in afara domeniului fiscal si a reglementarilor mediului de business, o alta zona in care, in ultimii 25 de ani, “reformele” sa se fi succedat atat de volatil si de bezmetic ca in domeniul educatiei.
Aberatii peste aberatii, unele mai mari decat altele, schimbari ale regulilor in timpul jocului, generatii prinse la mijloc intre examenele de admitere la facultate si media de la Bacalaureat drept criteriu unic, programa rupta, parca, din emisiunile mondene de dinaintea stirilor de ora 5 - adevaratele teste de cultura generala ale Romaniei de azi -, toate debitate cu un aer de suficienta academica de ministri numiti daca nu pe criteriul inregimentarii politice, atunci sigur pe criteriul apartenentei la un sistem rezistent la schimbarea profunda a bazelor si a modului sau de functionare.
Rezultatele acestor “reforme” le vedem, azi, peste tot: de la analfabetism si abandon scolar la discursul agramat al multora dintre cei din “Generatia Facebook”, de la falimentul invatamantului profesional si lipsa de perspective reale pe piata muncii a absolventilor “fabricilor de diplome” (cum au devenit universitatile) la coruptia endemizata din scoli, inspectorate si universitati, ca sa nu mai vorbim de flagelul generalizat al trisarii, incepand cu o banala fituica la un banal test si terminand cu plagiate sonore, zici de pagini luate cu “copy-paste”.
Mai grava decat toate aceste simptome este lipsa de criterii, de directii strategice si de viziune a celor de la varf, a ministrilor Educatiei. Punctual, cate unul dintre ei a mai luat cate o masura buna, a mai dat un pic de avant pe ici, pe colo, dar cu exceptia salutara a lui Mircea Miclea, un reformist si un manager cu capul pe umeri, cel care si-a prezentat demisia cand nu a reusit sa asigure o finantare minimala a sistemului, nici unul dintre ministri nu au demonstrat ca isi merita locul acolo.
Lectii deschise in desert
In tot acest timp, oamenii cu viziune predica in pustie. Este si cazul marelui academician Solomon Marcus, una dintre mintile sclipitoare ale Romaniei, care, la aproape 90 de ani, se incapataneaza sa vorbeasca despre anacronismul sistemului condus de ministri care i-ar putea fi stranepoti, se incapataneaza sa arate cu degetul defectele rizibile ale modului in care sunt pregatiti copiii la noi si se incapataneaza, mai mult, sa vina cu linii directoare.
Intr-un text publicat recent pe platforma de blogging
www.contributors.ro, academicianul Solomon Marcus porneste de la un test de matematica pentru clasa a IV-a primara, bazat exclusiv pe calcule, pe operatii aritmetice, pentru a ilustra doua dintre tarele invatamantului romanesc: comoditatea si rutina.
“Calculele revin la o simpla aplicare rutinara a unor reguli. Ceea ce se intampla la clasa a patra se repeta la clasele urmatoare, iar problemele propuse la Bacalaureat intra si ele in acelasi scenariu al calculelor de rutina repetate la nesfarsit. Nu negam necesitatea insusirii lor, ci modul in care ele acapareaza viata scolara si nu lasa loc atator stari de gratie pe care scoala le-ar putea prilejui”, sustine marele savant roman.
“Dar o educatie sanatoasa are nevoie de intrebari, de ipoteze, de explicatii, de argumentare, de idei, de istorie, de comentarii; toate acestea apar rar in matematica scolara si nu sunt posibile fara cuvinte. Sa ne miram ca tot mai multi elevi resping matematica, resing scoala?”, se intreaba academicianul.
Profesorul Marcus critica despartirea educatiei pe discipline la varstea prea timpurii si pledeaza pentru un sistem sinergic in primii ani de scoala.
„Invita-l pe copil sa descopere identitatea parintilor sai, a bunicilor, a strabunicilor etc si va asimila cu aceasta ocazie o lectie care tine si de geografie, si de istorie, si de economie, de psihologie, de sociologie, fara ca acestea sa fie numite, o lectie de tot ce vreti, inclusiv de matematica, deoarece stramosii sai merg dupa un sir de numere care sunt toate puteri ale lui 2 iar cand il vei intreba de cate ori sa-l tot inmultim pe 2 cu el insusi va descoperi ca aceasta intrebare, aplicata la stramosii sai, il depaseste, dar curiozitatea sa, nevoia de a intelege lumea vor fi stimulate”.
Invatamantul romanesc, dupa Solomon Marcus
Ca de fiecare data cand confrunta rigiditatea educatiei romanesti, Solomon Marcus vine cu solutii:
Sa punem o frana schizofreniei calculelor nesemnificative.
Scopul principal al scolii nu este pregatirea pentru universitate. Scoala trebuie sa se motiveze prin ea insasi.
Scoala trebuie sa vina in intampinarea nevoilor spirituale si sufletesti ale varstei scolare, a nevoii firesti de reprezentare integrativa, holistica, a nevoii de a da un sens vietii.
Scoala trebuie sa dezvolte nevoia noastra de retrospectiva, nevoia de a ne nedumeri acolo unde anterior crezusem ca ne-am lamurit, nevoia noastra de punere sub semnul intrebarii.
Adunate cap la cap, toate textele si ideile din interviurile sale din ultimii ani ar reprezenta un program de guvernare gata scris, numai bun de luat “copy-paste” si pus in practica, daca cineva ar avea minimul interes ca scoala romaneasca sa aiba un viitor.
Dar pe cine intereseaza asta? Ce candidat la functia de premier s-a gandit sa-l propuna pe Solomon Marcus la portofoliul Educatiei? Ce premier ar fi sarit peste schema de cadre a partidelor din coalitia sa pentru a da respiratie europeana unui domeniu-cheie? Sau – caz posibil – daca un om de calibrul lui Solomon Marcus ar fi refuzat ideea de a risca sa se asocieze sau sa se compromita politic, daca din alte motive ar fi refuzat functia, ce i-ar fi oprit sa-l consulte, sa stea si sa-l asculte, sa se inspire din ideile sale avangardiste? In vreme ce sute de politruci poarta mapele de la un minister la altul, de 25 de ani, oameni ca Solomon Marcus scriu pe bloguri…
* Ciprian Rus este jurnalist la prestigiosul saptamanal Formula As si colaboreaza cu mai multe institutii media importante, printre care Europa FM si Dilema Veche. Din ianuarie 2012, face parte din echipa editorialistilor Manager.ro.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML