Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XVIII)

Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XVIII) Intrata in primul razboi mondial in 1916, de partea Antantei, dupa doi ani de neutralitate, Romania a pierdut, la propriu, teren, Bucurestiul a fost ocupat de trupele germane (in decembrie acelasi an) iar principalele institutii ale statului, Curtea regala, Guvernul, Parlamentul, Banca Nationala, Curtea de Casatie si Justitie au fost nevoite sa se retraga la Iasi, care a devenit capitala unei Romanii mai mici decat fusese vreodata.
In 1917, in bataliile de la Marasti, Oituz, Marasesti, armata romana a reusit sa apere Moldova in fata ofensivei trupelor Puterilor Centrale dar, dupa ce, din pricina izbucnirii revolutiei bolsevice, nu a mai putut conta pe sprijinul armatei ruse, a fost nevoita sa semneze (in martie, la Buftea - forma preliminara, apoi in mai, la Cotroceni - forma finala) un Tratat de pace umilitor cu Puterile Centrale.
 
Cele doua camere ale Parlamentului au ratificat tratatul, dar acesta nu a fost niciodata semnat si promulgat de catre Regele Ferdinand.
 
Desi unirea Basarabiei cu Romania fusese votata la 27 martie/9 aprilie 1918, la Chisinau, de Sfatul Tarii, si ratificata prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918, Romania se gasea intr-unul dintre cele mai neprielnice momente ale istoriei sale, "captiva" a unui tratat de pace care aproape ca-i anula existenta si cu teritoriul ciopartit.
 
Viata insa, cu bune si cu rele, mergea mai departe. Facem, in serial, o calatorie prin Romania de acum 100 de ani rasfoind ziarele vremii.
 
Pana acum, ne-au insotit cotidianul de limba romana "Drapelul" de la Lugoj, si cotidianul "Renasterea", care aparea la Bucuresti.
 
Dupa caderea guvernului Marghiloman, insa, ziarul "Renasterea" si-a incetat aparitia - ultimul numar poarta data de 11 noiembrie 1918.
 
De acum inainte, vom apela la informatii puse in circulatie de cotidianul "Drapelul", dar si de "La Roumanie"- organ saptamanal al unitatii nationale romane, care aparea la Paris, precum si de "Agrarul" - cotidian economic, politic,  cultural si informativ, care aparea la Bucuresti.
 
Fara a fi fost un guvern pro-german, guvernul Marghiloman, sustinut de la Bucuresti de cotidianul "Renasterea", a condamnat intrarea Romaniei in razboi, decizie care fusese luata de guvernul Ion I.C. Bratianu.
 
Alexandru Marghiloman a ramas in istorie drept omul politic roman care a negociat pacea cu Puterile Centrale (tratatele de la Buftea si Bucuresti) si prim-ministrul in mandatul caruia s-a savarsit unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei.
 
Imperiul Austro-Ungar (infiintat in 1867) s-a prabusit definitiv, iar pe harta Europei vor aparea curand state noi: Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor (devenit ulterior Regatul Iugoslaviei).
 
Regele Ferdinand semneaza o proclamatie prin care promite votul universal si reforma agrara, Romania da un ultimatum ferm trupelor germane sa paraseasca teritoriul ocupat, Germania, infranta, este nevoita sa accepte conditiile de armistitiu impuse de Antanta, desi acestea sunt extrem de dure, Marea Unire este mai aproape decat oricand, in magazinele din Bucuresti au inceput sa reapara marfurile de tot felul, iar specula pare sa fi luat sfarsit.
 
Trupele germane se retrag din Muntenia, dar nu respecta conditiile armistitiului: jefuiesc, arunca in aer poduri, incendiaza depozite, ucid; bacilul bolsevismului ameninta Europa debusolata, iar Ungaria, desprinsa din defunctul Imperiu Austro-Ungar, se molipseste, porneste pe calea proclamarii Republicii Sovietice Ungare si incearca (fara succes) sa negocieze o pace cat convenabila cu Antanta, in urma careia sa-si pastreze granitele.
 
"Agrarul", 19 noiembrie 1918
 
Porcul salvator
 
Lipsa de carne care se simte de atata vreme, motivata de rarirea vitelor noastre, rarire in stransa legatura cu rechizitiile salbatice de vite facute de autoritatile ocupante, va mai dainui catava vreme.
 
 
Este evident ca de astazi pe maine nu vom putea sa ne refacem stocurile noastre de vite si niciun import nu este probabil, abstractie facand de anume cantitati de conserve de carne sau peste.
 
Ceea ce va contribui insa intr’o oarecare masura la scurtarea timpului de asteptare a inmultirii stocurilor de vite este posibilitatea de a ne inmulti porcii. Acesti simpatici ramatori vor putea in scurta vreme sa inveseleasca piata cu carne si grasime din belsug.
 
Deviza va trebui sa fie: "cresteti si ingrasati cu totii porci!"
 
Ce s’a petrecut in etapele germane si austriace
 
In afara de scenele publicate, la cari a asistat toata populatiunea Capitalei, zilnic aflam de la persoane demne de toata increderea ce s’a petrecut in umbra birourilor autoritatilor ocupante si in special prin comunele si satele indepartate de Bucuresti, unde lipsa de control si rezistenta din partea supusului si pasnicului nostru popor, le-au dat posibilitaea de a opera in voie.
 
In Capitala au strans tot ce le parea de pret, avand grije sa distruga sau sa vanda tot ce nu puteau transporta, chiar daca era vorba numai de un bun particular, ba ceva mai mult, chiar din averea celor ce le-au dat ospitalitate si mancare timp de doi ani aproape.
 
Magazinele Generale si Antrepozitele "Obor" S.A.R
 
Aduce la cunostinta ca prin rebeliune s’au devastat si pradat magaziile noastre de la Obor, precum si Magazia Vamei dela Obor, cari au fost jefuite aproape complect.
 
"Agrarul", 20 noiembrie
 
Ce se citeste pe frontul francez
 
Se citeste mult de tot in timp de neactivitate. Clasicii sunt in mare trecere si mai ales duiosul Racine si sincerul Rousseau. Cat despre poezie, ea este lectura de predilectie. Mai ales Baudelaire, Verlaine si unii chiar savureaza pe Mallarme si Rimbaud. Se povesteste ca un biet tanar ranit grav murmura in agonia lui versuri din Baudelaire; a murit in extaz soptind franturi de versuri din "Les fleurs du Mal".  
 
Din sursa oficiala. Generalul Berthelot catre Feld Maresalul Mackensen
 
In cursul evacuarei Munteniei, trupele germane comit zilnic acte contrarii clauzelor armistitiului primit de Germania.
 
Nu numai ca podurile de sosea si cale ferata pe Arges au fost distruse dupa ora fixata pentru incetarea ostilitatilor dar si distrugeri mult mai tarziu au fost facute in garile Bucuresti si Chitila si continua in alte puncte.
 
Incendii au fost aprinse ca pretutindeni pentru distrugerea aprovizionarilor pe care trupele germane nu puteau sa le ridice. Jandarmii romani au fost dezarmati si luati ca prizonieri de razboi.
 
Rechizitiuni abuzive se savarsesc continuu. S’au facut executiuni sumare printre populatia civila, atatari la bolsevism se fac din ordinul ofiterilor germani demobilizati si ramasi la Bucuresti (...)


 
"Drapelul", 16 noiembrie 1918
 
Lume noua
 
(...) Viata sta acum larga pe seama tuturor popoarelor - le masoara numai tacuta si le priveste care cum intra pe portile ei.
Am subliniat deja si cu alt prilej ca daca individul traieste cu pane, un popor deja traieste prin limba sa, limba prin institutiile cari o ocrotesc, institutiile acelea prin barbatii de seama, iar barbatii de seama ii clasifica si ridica la locul lor insasi atmosfera sanatoasa si moravurile bune in cari traieste si se desvolta un popor.
 
Poporul, care va sti raspunde cu demnitate receruta la aceste postulate de viata va fi poporul viitorului si a meritat sa ajunga ziua invierii tuturor intr-o lume noua.
 
Lugojul ocupat de sarbi
 
Dupa cum am semnalat deja in numarul trecut, au intrat Joi la amiezi in Lugoj trupe sarbesti, punand stapanire pe oras. In calea trupelor a esit d-l primar Dr. I. Baltescu in fruntea primariei, inchinand orasul si cerand scut pentru siguranta avutului si persoanei.
 
Capitanul trupelor sarbesti a promis ca va griji de ordinea publica si siguranta avutului si vietii. Trupele au fost conduse in cazarma batalionului romanesc unde au fost primite cu cordialitate colegiala (...)
 
Germania cere pace urgenta
 
Din Berlin se anunta ca guvernul german a trimis prin intermedierea Elvetiei Statelor Unite urmatoarea nota:
 
Deoarece armistitiul a fost incheat, guvernul german roaga pe prezidentul Statelor Unite sa faca pasii necesari pentru inceperea pertractarilor de pace.
 
Guvernul german, cu scopul de a accelera incheerea pacii recomanda ca in primul rand sa se discute chestia incheerii unei paci provizorice si sa se comunice guvernului german ca unde si cand se vor incepe pertractarile.
In urma lipsei de alimente amenintatoare, guvernul german pune insista deosebit pe inceperea fara intarziere a petractarilor.
 
"Drapelul", 19 noiembrie


 
Wilson despre popoarele eliberate
 
Din Washington se anunta ca prezidentul Wilson a rostit in Congresul Statelor Unite un discurs in care a comunicat conditiile de armistitiu, a zis intre altele urmatoarele:
 
"Scopurile rasboiului sunt ajunse. Imperialismul  armat, precum il interpretau acei barbati cari erau ieri inca stapanitorii Germaniei s’a terminat.
Spiritul si scopul uman al guvernelor invingatoare s’a manifestat deja in mod practic (...)
 
Cu ce fel de guverne vom avea de lucru la incheerea pacii, cu ce fel de autoritate vor sta in fata noastra si ce fel de garante ne pot oferi ca autoritatea le va fi durabila? (...)
 
Acele popoare cari tocmai acum au fost eliberate de sub jugul tiraniei si acum in fine au ajuns stapani pe libertatea lor, acum stau in fata primei incercari a tariei lor. Trebue sa ramanem linistiti, ca sa se poata regasi pe sine insusi si in acest interval trebue sa pregatim pacea aceea care stabileste just locul lor in sirul natiunilor, sisteaza orice teama din cauza vecinilor lor si fata de stapanii lor de pana acum si ii face capabili sa traiasca in amicitie si indestulire, daca isi aduc in ordine chestiile proprii.
 
Eu nu dubitez in scopurile si capacitatile lor (...)"
 
"Drapelul", 23 noiembrie


 
Manifestul Consiliului National Roman
 
Catre popoarele lumii!
 
Natiunea romana din Ungaria si Transilvania, tinuta de veacuri in robie trupeasca si sufleteasca de catre clasa stapanitoare a poporului maghiar, elibarata acum din sclavie prin stralucita invingere a armelor, cari s’au luptat pentru drepturile civilizatiei umane impotriva principiului barbar al opresiunii nationale si de clasa, inaintea guvernului opresorilor de pana aci  a declarat vointa sa de a se constitui in stat liber si independent spre a-si putea validita nelimitat fortele sale in serviciul culturei si al libertatii omenesti.
 
Guvernul opresorilor de pana aici a denegat adeziunea sa la aceasta hotarare a natiunii romane si in fata dreptului firesc al fiecarei natiuni de a fi stapana asupra sa si a teritoriului locuit de dansa, guvernul opresorilor opune forta brutala a statului oprimator (...)
 
Ar trebui sa ne luam dreptul nostru cu forta, dar oricat de hotarati suntem sa jertfim viata pentru libertatea nationala, in ziua cand sarbatorim invingerea civilizatiunii asupra barbariei si asteptam legiferarea internationala, care va inlocui forta brutala prin dreptate si va inlatura pretutindeni urmarile stapanirilor neomenesti, natiunea romana se abtine de la mijloacele barbare la regularea raporturilor dintre popoare, ci iata protesteaza inaintea lumei intregi impotriva faradelegei guvernului maghiar, care si acum incearca a supune natiunea romana dominatiunii straine si  impiedica de la constituirea sa in stat liber si independent.
 
Bacilul bolsevic
 
Razboiul cu armele s’a terminat. Dar numai cel cu armele tehnice, cu armele cari ravnesc si doboara corpurile, nu insa si razboiul indreptat contra sufletelor, razboiul sustinut cu otrava sufleteasca care intre imprejurari e chiar mai periculos decat cel cu arme tehnice.
 
Adevarat ca tunul a amutit, submarinele nu mai torpileaza vase de pasageri, aeroplanele nu mai revarsa bombe incendiare si asfixiante asupra populatiei civile, dar cu atat mai inversunat se lucreaza cu propaganda raspandirii bacilului bolsevic care s-a dovedit atat de efectiva in formidabila Rusie de alta data incat imperiul gigantic de 180 milioane de locuitori s’a prabusit de s’a ales praf si cenuse din el.


 
Astazi isi ridica capul bolsevizmului in toate tarile si regatele marei Germanii si recentele evenimente din Budapesta, asa zisa revolutie invingatoare si republica poporala ne indreptatesc la diagnoza unei boale bolsevice specifice ungare, care abea de aici inainte are sa se declare pe deplin pe fata.


 
Stiri marunte
 
Din Arad se comunica ca maresalul Mackensen a trimis un delegat la Arad spre a pertracta cu Conziliul National Roman referitor la trecerea armata a trupelor germane peste teritoriul romanesc, caci gardele nationale romane au desarmat la mai multe locuri pe Germani.


 
"La Roumanie", 28 noiembrie 1918
 
Ultimatumul adresat de romanii din Transilvania guvernului maghiar
 
Consiliul National Roman din Transilvania si Ungaria a adresat un Memoriu Consiliului National Maghiar prin care notifica faptul ca, in conformitate cu dreptul popoarelor la autodeterminare si pentru a asigura apararea bunurilor si a sigurantei personale, se constituie un Guvern roman si cere sa-i fie puse la dispozitie toate prerogativele ce decurg de aici.


 
Memoriul, atat de clar si de ferm, in deplina concordanta cu principiile proclamate de Statele Unite, nu este doar un document de inalta probitate civica din partea romanilor din Ungaria si Transilvania dar, in acelasi timp, o magnifica dovada a maturitatii politice a acestora (...)
 
Va urma