Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (VI)

Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (VI) anul centenaruluimarea unireromaniapresa

Intrata in primul razboi mondial in 1916, de partea Antantei, dupa doi ani de neutralitate, Romania a pierdut, la propriu, teren, Bucurestiul a fost ocupat de trupele germane (in decembrie acelasi an) iar principalele institutii ale statului, Curtea regala, Guvernul, Parlamentul, Banca Nationala, Curtea de Casatie si Justitie au fost nevoite sa se retraga la Iasi, care a devenit capitala unei Romanii mai mici decat fusese vreodata.
In 1917, in bataliile de la Marasti, Oituz, Marasesti, armata romana a reusit sa apere Moldova in fata ofensivei trupelor Puterilor Centrale dar, dupa ce, din pricina izbucnirii revolutiei bolsevice, nu a mai putut conta pe sprijinul armatei ruse, a fost nevoita sa semneze (in martie, la Buftea - forma preliminara, apoi in mai, la Cotroceni - forma finala) un Tratat de pace umilitor cu Puterile Centrale.
 
Cele doua camere ale Parlamentului au ratificat tratatul, dar acesta nu a fost niciodata semnat si promulgat de catre Regele Ferdinand.
 
Desi unirea Basarabiei cu Romania fusese votata la 27 martie/9 aprilie 1918, la Chisinau, de Sfatul Tarii, si ratificata prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918, Romania se gasea intr-unul dintre cele mai neprielnice momente ale istoriei sale, "captiva" a unui tratat de pace care aproape ca-i anula existenta si cu teritoriul ciopartit.

Citeste si: Doliu de la maghiari pentru Ziua Imnului National al Romaniei in Anul Centenarului

Doliu de la maghiari pentru Ziua Imnului National al Romaniei in Anul Centenarului
 
Viata insa, cu bune si cu rele, mergea mai departe. Vom face, in serial, o calatorie prin Romania de acum 100 de ani rasfoind doua dintre ziarele care apareau in epoca: cotidianul de limba romana "Drapelul" de la Lugoj, si cotidianul "Renasterea", care aparea la Bucuresti.
 
In Bavaria, pentru a economisi postavul, mortii sunt ingropati in costume confectionate din hartie, cenzura presei in Moldova (teritoriu liber) este mai apriga decat cenzura practicata de fortele de ocupatie din Bucuresti, un pictor rus a murit de foame, se rechizitioneaza pieile de iepuri, mai multe romance din Brasov sunt trimise in judecata pentru ca s-au purtat prea prietenos cu militarii romani in campania din 1916, farmacistii se imbogatesc si ei pe seama lipsei de medicamente, la Moscova painea a devenit o raritate, Cosbuc (20 septembrie 1866 - 9 mai 1918) este evocat la scurt timp de la moartea sa, elevii claselor primare sunt obligati prin lege sa faca baie o data pe saptamana sub supravegherea stricta a invatatorilor, Tarul Nicolae al II-lea este numit "o paiata", se redeschid birturi cu odai separate pentru intelighentie, generalul Aslan este acuzat ca a coordonat batalia de la Turtucaia (1-6 septembrie 1916, un dezastru pentru armata romana) din saloanele Jockey Club-ului din Bucuresti…


 
"Drapelul", 30 iulie 1918
 
Stiri marunte
 
Monitorul oficial publica din nou ordinatiuni de rechizitionare. Astfel s’a ordonat rechizitionarea peilor de iepuri de casa si a semintelor ce contin uleu, deobligand pe proprietarii acestor articlii sa anunte cantitatile de cari dispun.
 
O ordinatiune ministeriala interzice in Bavaria ingroparea mortilor in haine de postav, ci dispune ca autoritatile sa grijeasca sa se schimbe acestea cu haine de hartie, cari se fabrica spre acest scop.
 
"Drapelul", 1 august
 
Stiri marunte
 
Din Oradea Mare se comunica ca in tinutul Beiusului nelinisteste de un timp incoace satele din munti o banda de talhari inarmati, cari patrund in sate ziua la ameaz si jefuiesc locuitorii.
 
Din Berlin se anunta ca pictorul istoric renumit rusesc Jlja Rjepin a murit de foame in oraselul Konopole de langa frontiera ruso-finlandeza.
 
"Drapelul", 3 august
 
Ingropare
 
Cuminti si-n prag trag caii/ La carul mortuar,/ Un clopot singuratic/ S’aunde ’ncet si rar.// In urma’n doua randuri/ Urmeaza camarazi,/ Li-e-mpodobit chipiul/ Cu frunze verzi de brazi.// La groapa ii ceteste/ Un preot unguresc - / Trei salve, toba canta/ Si toate se sfarsesc. (Valeriu Bora)
 
Procesul Romanilor din Brasov
 
In 8 August a.c. se va pertracta in Cluj procesul intentat in contra damelor romane din Brasov pentru crima contra puterii armate a statului. Ca puncte de acuza sunt fixate doua momente. Acuzatele s’ar fi decis ca sa dea o mana de ajutor "Crucei rosii" romane si apoi ca la  intrarea ostirilor romane in Brasov, dupa un balcon, ar fi aruncat flori in calea soldatilor romani si au tractat prea prietineste cu ei. Se prevede ca pertractarea va dura mai multe zile.
 
Stiri marunte
 
Din Moscova se anunta ca Petrogradul si Moscova se afla deja de mai multe zile fara pane.


 
Mica publicitate
 
A aparut si se poate indata primi "Sa se faca lumina" sau "Ce trebue sa stim toti in legatura cu preocupatiunile noastre culturale de azi si  mane". Executie foarte eleganta. Cea mai serioasa, actuala si interesanta lucrare din tot ce a scris autorul pana acum, in ultimii zece ani. Plina de motive noui si originale. Exemplare - putine!
 
Aviz: am onoare a aduce la cunostinta vechilor mei musterii, amici si cunoscuti din Lugoj si imprejurime ca am preluat si aranjat din nou Birtul din casa Neuman, unde zilnic servesc bere neagra si galbena proaspata de la cep, vin prima calitate, rachiu, coniac si altele. Serviciu prompt. Curatenie exemplara. Pentru onorata inteliginta este odae separata. De o numeroasa cercetare se roaga cu toata stima, George Baca, birtas.


 
"Renasterea", 30 iulie 1918
 
Censura
 
In noianul proiectelor de reforme pentru viitor s’a vorbit si de o lege asupra presei, in scopul de a pune oare-cari restrictii libertatilor din trecut. Toata lumea este de acord ca presa trebuie sa fie libera, dar ca aceasta libertate nu trebue sa mearga pana la licenta. Greutatea ar fi sa se fixeze linia despartitoare intre libertate, care nu trebue atinsa, si licenta (...)
 
Se vede ca la Iasi censura functioneaza si acum aproape cu aceiasi metoda ca in trecut. Actualul guvern intrebuinteaza si dansul aceleasi arme de guvernamant ca si guvernul liberal: stare de asediu si censura (...)
 
In teritoriul ocupat, unde censura o face Administratia Militara, nu avem sa ne plangem prea mult de rigorile ei (...)
 
Aliatii curtizanilor
 
Se stie ca noi am intrat in razboi ca aliati ai Rusiei, ca principalul aliat cu care a tratat d. Bratianu, cu care a incheiat conventiile referitoare la intrarea in actiune a Romaniei, in sfarsit aliatul de la care se astepta ajutor - singurul de la care situatia geografica ii ingaduia sa nadajduiasca ajutor, era imperiul tarist.
 
Antanta era prea departe, asa in cat soarta noastra a fost legata de d Bratianu esclusiv de soarta Rusiei.
 
Dar, in privinta situatiei in care se gasea Rusia insasi gasim cateva revelatiuni interesante: slabiciunea morala a lui Nicolae II, lipsa lui de energie si de personalitate au facut din el umbra ridicola care guverna Rusia din umbra, prin intermediul curtizanilor a tot puternici a caror vointa era adevaratul stapan al vastului imperiu.
 
Asadar, tarul nu era doar o paiata in mana curtizanilor cari faceau si desfaceau totul in vastul dar putredul imperiu. D. Bratianu stia aceasta, dar ne-a bagat totusi in razboi ca aliati ai Rusiei (...)
 
"Renasterea", 1 august
 
Tradatorii
 
Astfel ne numesc cei fugiti la Noiembrie 1916 in Moldova pe noi, acei ramasi aici la vetrele noastre, pe acei cari inainte de 14 august 1916 am avut indrasneala, prin scris sau prin graiu, sa ne pronuntam impotriva acestui razboiu blestemat si fara sorti de izbanda, in care, prin glontii dusmanului, prin boli, prin foamete, prin frig, prin lipsa de ingrijire au murit atatea sute de mii de Romani (...)
 
La Petersburg se petrece...
 
Viata care fierbe astazi in Rusia e, intr’adevar, plina de primejdii si de emotie. Nimeni nu e sigur pe averea si pe existenta sa. Se executa, se ucide, se jefuieste in fiecare zi, fara frau si fara ragaz. Groaza si foametea se infrateste in cea mai desavarsita anarhie (...)
 
Ultimele informatii
 
Prefectura politiei Capitalei a inaintat primariei un raport pentru infiintarea de gherete in diferite puncte ale orasului, pentru vanzarea painei.
Primaria a acceptat propunerea Prefecturei politiei, ramanand sa se stabileasca locurile pentru infiintarea gheretelor.
 
Specula farmacistilor
 
Specula este la ordinea zilei, vesnica, neepuizabila. Dar dupa ce s’a vorbit de zarzavagii, de negustorii de visine si caise, oameni de o intelectualitate redusa de tot, cred ca e timp sa vorbim de specula cea mai nemiloasa, aceea a sanatatei populatiunei. Farmacistii, oameni cu titlu academic speculeaza camatareste sanatatea publica (...)


 
"Renasterea", 2 august
 
De ce nu se mai scrie la o anumita varsta
 
Pentru ce scriitorii nostri, cari au depasit varsta de 40 de ani, nu se mai bucura in fata publicului de prestigiul  si simpatia de alta data - dupa cum spune d. Galaction – sau mai precis si mai complect, inceteaza de a mai fi fiinte vii si energii creatoare in literatura?
 
Scriitorul sfarseste prin a-si da seama ca este un inutil si un intrus intr’o societate de materializm brutal si arivism desfranat, intr’o lume de politiciani, de indivizi practici si lucrativi si atunci, in ochii lui el pierde majestatea propriului sau prestigiu.
 
Cazul e tipic
 
Polemizand cu d-l general Aslan caruia’i reproseaza ca a condus lupta de la Turtucaia din saloanele Jokey-Clubului din Bucuresti, un ziar liberal iesan exclama: "Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti!"
D-l general Aslan, care inainte de razboi facea scene prin tren acelora cari nu erau pentru nenorocita intrare in actiune iar acum, a treia zi dupa scripturi, peroreaza impotriva "gresitului plan de operatiuni" nu e singurul care nu te lasa  sa traiesti pentru ca nu l-ai lasat sa moara (...)
 
Fapte din Capitala
 
Accident
 
Un accident s’a intamplat eri in vagonul de tramvai de pe linia No 15. Un soldat Manolache Constantin fost prizonier de razboi care sta pe scara vagonului in timpul cand vagonul trecea pe strada Academiei soldatul s’a lovit cu fruntea de o caruta de sifoane ce tocmai descarca la marginea stradei.
 
"Renasterea", 3 august
 
Ultime informatiuni
 
Ministerul instructiunei publice a luat hotararea de a dispune ca elevii scoalelor primare rurale sa fie obligati o data pe saptamana a face bae sub privigherea invatatorului.
 
Pentru aceasta vor fi amenajate cate o sala de bae de fiecare scoala care va fi gratuita si pentru satenii saraci.
 
"Renasterea", 4 august


 
Cosbuc doarme...
 
(...) E un mormant ca oricare altul. Cosbuc odihneste langa copilul scump a carui moarte tragica si timpurie a sfasiat inima parintelui si i-a scurtat din viata ani de zile. O banca, o candela, flori rosii pe mormant, udate la vreme si un manunchi de flori albe aduse si lasate langa cruce in ziua aceea... (Gala Galaction)
 
Specula cu pesmeti
 
Una din specule practicata pe seama bietilor consumatori este si aceea a pesmetilor. Fabricantii platesc faina cu 50 de bani si vand pesmeti cu 8 lei kilogramul (...)
 
"Renasterea", 5 august
 
In fata legii
 
Actul de acuzare al comisiei parlamentare pentru darea in judecata a guvernelor bratieniste face constatarea, stiuta de toata umea, ca in tara noastra convingerea publica era ca legile sunt facute pentru a’si aplica rigorile fata de cei mici si pentru a fi calcate in picioare de cei mari (...)


 
Miscarea literara si artistica
 
Pictorul Gore Mircescu, in ciuda lenei si dezorientarei temperamentului si vietei, reuseste sa ofere publicului din cand in cand opere de adevarata valoare artistica. Astfel in expozitia colectiva din Cal. Victoriei  (Palatul Imobiliara) D-l Gore Mircescu are un admirabil tablou "Refugiati"  - o drama intensa, simplu si  expresiv executata intr-o umeda si vibratoare lumina viorie de amurg, pe cand in fund se inchide obosit o subtire geana de sange.

Citeste si: Provocarea leadership-ului este sa fii puternic, nu obraznic
 
Va urma