Cotidianul francez Liberation arata cum a fost descrisa Romania in dezbaterile Parlamentului European
parlamntul europeancomisarul european pentru justitietudorel toadercristian predavisegradsanctiuniliberationgreco
Cotidianul francez Liberation a publicat un articol obiectiv despre imaginea actuala a Romaniei in Europa
Parlamentul European a organizat, pe 7.02.2018, in cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, dezbaterea cu tema "Amenintari la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din Romania", potrivit unui comunicat al institutiei europene.
Vera Jourova, Comisarul European pentru Justitie, Consumatori si Egalitate de Gen, coordonatoarea dezbaterii, a declarat ca GRECO a decis pentru prima data sa lanseze o ancheta proprie in Romania si va publica un raport in luna martie.
GRECO este “Grupul Statelor Impotriva Coruptiei”, organism al Consiliului Europei. Acest grup monitorizeaza adaptarea statelor la standardele anticoruptie.
Cum era de asteptat, aceasta dezbatere a starnit interesul presei internationale. Reproduc mai jos articolul “La Roumanie au centre des debats au Parlament europeen” (Romania in centrul dezbaterilor din Parlamentul european), Irene Costelian, 7.02.2018, Liberation.
Cateva cuvinte despre cotidianul francez Liberation
Cotidianul a fost infiintat de catre Jean-Paul Sartre si Serge July in 1973, ca o reactie la miscarile de protest din Mai 1968.
Pana in 1980 cotidianul a avut un succes enorm printre cititori. A fost singurul cotidian care nu a acceptat publicitatea platita. A trait doar din vanzari si subsidii. Chiar si “micile anunturi” erau gratuite.
Dupa 1980 a avut fluctuatii. Cotidianul si-a redus din deschidere si a abordat o tenta social-democrata ( centru stanga).
Edouard de Rothschild a cumparat 37% din capitalul cotidianului Liberation, in 2005 . Multi cititori de stanga au renuntat la lecturarea ziarului.
Astazi, Liberation este un cotidian prestigios, cu o coloratura de centru-stanga accentuata.
Articolul publicat in Liberation despre Romania
La Roumanie au centre des debats au Parlament europeen” (Romania in centrul dezbaterilor din Parlamentul european), Irene Costelian, 7.02.2018, Liberation.
O delegatie a Romaniei a prezentat in aceasta zi de miercuri, la Strasbourg, date despre evolutia sistemului judiciar, acuzat ca ar pune in pericol independenta justitiei.
“Romania se gaseste in aceeasi situatie ca si Ungaria sau Polonia intrucat socio-democratii (PSD, n.a) la putere in Bucuresti nu au incetat sa slabeasca Statul de drept”, afirma eurodeputatul roman Cristian Preda, din Partidul popular european (PPE). Dupa ce a fost invitata la Comisia Europeana saptamana trecuta, Romania a fost in centrul dezbaterilor miercuri in Parlamentul European din Strasbourg. Se discuta despre existenta Statului de drept in tara si despre evolutia reformei sale juridice, care pune in pericol independenta justitiei.
In timp ce guvernul roman a trimis o delegatie pentru a-l reprezenta in fata instantelor europene, Primul Ministru PSD si vechea eurodeputata Viorica Dancila, nu s-a deplasat in Franta. Cu toate acestea, ea era aceea care trebuia sa apere reformele justitiei dragi partidului sau. Pentru Cristian Preda, aceasta situatie este fara precedent si arata amatorismul socio-democratilor romani. In mod normal, dintre membrii unui guvern, numai Primul Ministru poate lua cuvantul in Parlamentul European. “ Din nefericire, aceasta eroare marcheaza un episod ratat pentru Romania” se plange Cristian Preda. “Viorica Dancila a fost eurodeputata, ar fi putut sa vina sa apere reforma in fata vechilor ei colegi, asa cum au facut-o omologii ei unguri si polonezi. Acest lucru ar fi putut calma spiritele. Absenta ei nu face decat sa alimenteze polemica si sa arunce suspiciunea asupra intentiilor reale ale PSD”.
“Involutie”
De trei zile, pe culoarele Parlamentului European, delegatia romana insira intalnirile de lucru, pentru a incerca sa stranga cel mai mare numar de parlamentari care sa fie favorabili cauzei ei. In fruntea acestei delegatii sta Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care se considera independent si refuza sa fie etichetat PSD. Totusi, acest vechi procuror a supravietuit la trei schimbari de guvern facute de PSD intr-un an. El este portavocea reformei justitiei. Pentru el, ceea ce se discuta in UE in acest moment “este o tema juridica utilizata pentru o dezbatere politica”. El declara ziarului Liberation ca “Romania nu are nimic in comun cu alte tari care sunt in vizorul UE, pentru ca, contrar Poloniei, Romania respecta deciziile Consiliului Constitutional”.
Cristian Preda ne pune in garda sa nu aplecam urechea la acest cantec de sirene : “ Prioritatea liderilor PSD este de a proteja coruptii prin modificarea legilor, crescandu-le imunitatea si numind in guvern persoane care fac obiectul anchetelor penale”. La randul sau, Ioan Stanomir, profesor de stiinte politice la Universitatea din Bucuresti spune ca “de un an de zile Romania sufera o involutie. Ceea ce se intampla aici este un atac la Statul de drept si o tentativa de a face sa dispara progresele democratice ale tarii”. Pentru politologul roman, seful PSD, Liviu Dragnea, este direct responsabil de aceasta situatie : “Dragnea acumuleaza puterea in mod formal ( sef al PSD si presedinte al Camerei Deputatilor, n.a) si informal (prin intermediul Primilor ministri care-i sunt devotati) si nu vrea sa faca concesii pentru ca este in pozitie de forta”.
“Invective”
Provocarile recente ale Bucurestiului in intalnirile cu instantele europene, nelinistesc.Chiar daca PSD justifica lipsa drapelului european din fotografia de grup a noului guvern printr-o “eroare interna”, pentru observatori, gestul nu poate sa nu-ti aminteasca de Polonia, unde guvernul a scos drapelul cu stele din conferintele de presa saptamanale, in 2015.
Dupa invitarea Romaniei la Comisia Europeana, saptamana trecuta, tensiunea a crescut mult si liderii PSD s-au intrecut in invective la adresa reprezentantilor europeni. Chiar in sanul PSD unii regreta aceste derapaje care nu fac decat sa inrautateasca situatia. Pentru Cristian Preda “cea mai grava este retorica portivit careia Bruxellesul ar decide asupra a ceea ce se intampla in Romania. Este o reactie antieuropeana care nu poate lasa pe nimeni indiferent”.
Toate aceste lucruri fac sa planeze posibiltatea durificarii regulilor europene si conditionarea acordarii de fonduri europene de respectarea Statului de drept, mai inainte de activarea articolului 7.
Uniunea Europeana este insa in fata unei dileme in care Romania joaca bine: in caz de sanctiuni, Bucurestiul ameninta sa se alature grupului de la Visegrad (un grup informal care reuneste Ungaria, Polonia, Republica Ceha si Slovacia si care nu inceteaza sa puna la indoiala autoritatea de la Bruxelles).