Scrisoarea unui cititor: Firmele practica sclavia cu acte pentru ca statul le forteaza, prin taxe mari si lipsa facilitatilor pentru antreprenori
sclaviefirmelocuri de muncacontract individual de muncalegislatia munciidemisie in albbanisalariievaziune fiscala
Articolul publicat ieri de Manager.ro, "Sclavia cu acte: Desi lucreaza 8 ore pe zi si primeste 1.000 de lei pe luna, in contractul unui salariat apare un program de o ora pe zi si un salariu de 90 de lei", a starnit reactii printre cititori. Se pare ca aceste practici sunt impamantenite si ca exista la scara larga in economia romaneasca. Un cititor ne-a trimis o scrisoare interesanta la redactie, in care ne povesteste o experienta similara. Totusi, Alexandrina C. le gaseste scuze, de bun simt, firmelor care folosesc aceste practici: sumele foarte mari pe care trebuie sa le plateasca catre stat, guvernul nu le ofera facilitati firmelor care se dezvolta, care fac angajari, care investesc si creeaza locuri de munca.
"Sclavia" cu acte: Desi lucreaza 8 ore pe zi si primeste 1.000 de lei pe luna, in contractul unui salariat apare un program de o ora pe zi si un salariu de 90 de lei
Puteti citi mai jos scrisoare trimisa de catre cititoarea noastra:
"Buna ziua !
Referitor la situatia descrisa in articolul "Sclavia cu acte..." , domnul X este un caz fericit daca abia acum trece printr-o astfel de situatie. Eu, din experienta, va pot spune ca este o practica care se poarta de foarte multa vreme. Am lucrat la o societate unde timp de 10 ani nu am avut in cartea de munca salariul pe care-l primeam in realitate si nici programul de lucru nu era respectat. Nu am primit niciun leu pentru multele ore suplimentare lucrate si mai ales pentru programul de sambata si duminica. Care era explicatia angajatorului? Lucrati in vanzari si pentru voi orice ora de munca in plus poate insemna un client de pe urma caruia sa puteti castiga un comision. Eu, personal, am fost foarte multumita de castigurile mele. Timpul petrecut la serviciu (pana la 12 ore pe zi) nu mi se parea prea mare, atat timp cat la sfarsitul lunii eram foarte multumita de castiguri.
Salariul in cartea de munca nu a depasit niciodata salariul minim pe economie, dar altfel nu se putea sa-mi pastrez locul de munca. Intr-un fel este de inteles o astfel de practica, atata timp cat angajatorul, dar si angajatul, trebuie sa plateasca catre stat sume foarte mari de bani. Si unul si celalalt accepta sa lucreze in acest mod. Cand ti se spune: 'OK, nu-ti convine, fa-ti un PFA. Iti platesc comisionul la vanzare, fara salariu si tu platesti catre stat 16% din venituri', nu poti fi de acord. Adica sa renunt si la salariu si la 16% din comision plus alte datorii catre stat (pensie, CAS...)? Nu prea cred ca este cineva care sa accepte.
Din punctul meu de vedere, si poate nu numai al meu, daca cel care te-a angajat isi respecta intelegerea nu ar fi o problema. Eu sunt convinsa ca daca i s-ar fi spus de la bun inceput in ce conditii i se va incheia contractul de munca, X nu ar fi avut nicio obiectie.
In legatura cu demisiile semnate in alb, sunt o protectie a angajatorului pentru situatii neprevazute si nu mi se pare normal sa le ceara. Ce pretentii mai ai tu ca angajator de la acel salariat, daca il pui de la bun inceput sa semneze demisii in alb? L-ai catalogat din prima ca fiind un om fara onoare si cuvant, de la care te astepti sa faca numai rele. De ce il mai angajezi? Ca sa ai un element de stres in plus? Cine ar putea sa lucreze relaxat si eficient daca stie ca la orice ora i se poate spune ca si-a dat demisia si nu mai este angajatul firmei respective?
Daca statul ar acorda mai multe facilitati firmelor care se dezvolta, care fac angajari, care investesc si creeaza locuri de munca, aceste situatii ar fi mult mai putine.
Nu sunt antreprenori in tara si oameni care sa se gandeasca sa dezvolte o afacere? Pai, daca eu care am deschis o firma, pana imi fac o clientela, pana imi organizez si imi dotez cu cele necesare punctul de lucru, avand aceste obligatii mari catre stat, ma ingrop din prima? Dupa ce s-au terminat banii pe care ii ai si ti-ai propus sa-i investesti, trebuie sa inchizi firma si mai ramai si cu datorii catre stat si furnizori. Si atunci ce curaj mai ai sa incepi ceva ?
Va urez toate cele bune!"