Zona Euro a ramas cu sechele dupa criza economica

Zona Euro a ramas cu sechele dupa criza economica zona eurosecheleeconomieprognoze

Sechelele severe ramase in urma recesiunii vor fi resimtite pentru multi ani de acum inainte, in pofida noilor semnale de crestere in zona Euro se arata in editia de iarna a studiului EY -Eurozone Forecast (EEF).
Anul viitor va fi primul in care se va inregistra crestere economica dupa 2011, ca urmare a redresarii exporturilor si a relaxarii masurilor de austeritate. Cu toate acestea, se estimeaza ca se va mentine un ritm scazut de crestere economica, cel putin in viitorul apropiat.
 
Potrivit studiului se prognozeaza o contractie de 0,5% a PIB-ului in acest an, urmata de o crestere de 0,9% in 2014. Redresarea economica a zonei Euro va continua sa fie lenta in perioada 2015-2017, estimandu-se o rata medie de crestere anuala de 1,6%.
 
Desi prognozele pentru regiune sunt slabe, aderarea la zona Euro ramane, pe mai departe, o tinta atractiva pentru economiile din estul Europei. Letonia va deveni cel de-al 18-lea membru al zonei Euro, incepand cu 1 ianuarie 2014, si este de asteptat ca Lituania sa-i urmeze in 2015. 
 
“Pe masura ce ne apropiem de 2014, conditiile economice din Zona Euro ar trebui sa se imbunatateasca. Vom asista la cresterea cererii interne ca urmare a stabilizarii ratei somajului si a continuarii scaderii inflatiei care vor incuraja consumul. Chiar si in acest context, redresarea economica trebuie sa aiba la baza un program mai extins de reforme menite sa stimuleze competitivitatea”, Marie Diron, consilier economic pentru EY Eurozone Forecast.
 
Efecte pe termen lung
 
Comparand datele inregistrate in perioada 1998-2007 cu cele din perioada 2008-2017, devine evident impactul pe termen lung generat de criza zonei Euro in regiune.
 
 Cresterea anuala a PIB-ului in perioada 1998-2007 a inregistrat o valoare medie de 2,3%, in timp ce, in perioada 2008-2017 se estimeaza ca aceasta se va situa in jurul valorii de 0,4%.
 
Prognoza arata ca PIB-ul zonei Euro va ajunge sa depaseasca cu 3% valoarea maxima inregistrata inainte de criza abia spre sfarsitul anului 2017. In contrast, e de asteptat ca PIB-ul Marii Britanii sa fie cu 8% mai mare, iar activitatea S.U.A. sa depaseasca cu 20% nivelul atins in 2007. 
 
In ceea ce priveste investitiile in regiune, prognoza anticipeaza o contractie de aproximativ 0,1% pe an pentru decada 2008-2017, in scadere fata de media anuala de crestere de 3,3% inregistrata in decada precedenta.
 
Stimuleaza cresterii, prin cerere interna
 
Faza initiala de redresare a zonei Euro a fost determinata de relansarea schimburilor comerciale iar EEF prognozeaza ca exporturile vor continua sa-si accelereze cresterea, pe masura ce economia globala se consolideaza si comertul international se intensifica.
 
In plus, cererea interna, care a jucat un rol determinant in privinta cresterii economice in ultimii ani, ar trebui sa se imbunatateasca incepand cu 2014. Masurile de austeritate vor continua sa ingreuneze cresterea, insa impactul lor va fi considerabil mai mic decat in anii anteriori.
 
Situatia gospodariilor este, de asemenea, pe cale sa se imbunatateasca. Consumatorii s-au confruntat cu o perioada prelungita de scadere a salariilor reale si de crestere a somajului, toate acestea diminuandu-le drastic puterea de cumparare. Odata cu scaderea inflatiei si stabilizarea somajului, presiunea se va diminua iar EEF prevede o crestere de pana la 0,5% a consumului in 2014, dupa o scadere estimata de 0,6% in 2013.
 
In plus, climatul investitional da semne de ameliorare. Sondajele de evaluare derulate in mediul de business arata ca increderea revine – atat in privinta pietelor interne cat si a celor externe – pe fondul unor previziuni mai bune si a scaderii nivelului de risc.
 
Amenintarea deflatiei prinde contur
 
Desi la orizont se arata semne pozitive, riscurile se mentin. Inflatia din Zona Euro a atins un grad ingrijorator de scazut in ultimele luni, ajungand la doar 0,7% in luna octombrie 2013, minimul inregistrat in ultimii patru ani. Rate scazute ale inflatiei se inregistreaza nu doar in economiile periferice, ci si in tarile nucleu.
 
EEF prevede o inflatie putin peste 1% atat pentru 2014, cat si pentru 2015. In aceste conditii, o relaxare preventiva a politicilor monetare ar fi justificata la inceputul anului 2014, ca o asigurare impotriva deflatiei si pentru a contracara potentialele inaspriri ale conditiilor de creditare “importate” din S.U.A., ca urmare a masurilor aplicate de Federal Reserve.
 
“Reducerea surpriza a ratei dobanzii din luna noiembrie este putin probabil sa fie suficienta pentru a preintampina preocuparile legate de eventuala deflatie. Credem ca deflatia ar avea un impact negativ semnificativ asupra perspectivelor de crestere pentru economia Zonei Euro, ducand la o crestere a costului real al datoriei”, mai spune Marie Diron.