Reportaj Paul Barbu: Sa plantam paduri pentru copaci. Povestea unui stejar

Reportaj Paul Barbu: Sa plantam paduri pentru copaci. Povestea unui stejar copacistejartaierioxigen

Amandoi avem 30 de ani. El, inalt, frumos, priveste catre soare. Eu, cu vreo doua vertebre din coloana dislocate si cu burta ce-mi atarna peste curea, stau sprijinit de el. Ma sustine, chiar daca sunt o namila de om. Are puterea. Il privesc si-l bat usor cu varfurile degetelor mainii drepte. Ma dau doi pasi inapoi, dupa ce simt o mana pe umar care ma trage intr-o parte.
Lantul drujbei atinge copacul, iar sunetul devine si mai accentuat. Rasuna in padure ca o sentinta pentru restul copacilor. In zona nu mai sunt pasari, „rasnita” calaului le-a speriat pe toate. Un copac mai norocos parca priveste stejarul de sta sa cada. Acesta nu este doborat pentru ca are in el cateva cuiburi de pasari.
 
Trosniturile sunt singurele lucru care-mi dau de inteles ca un copac striga atunci cand moare. Cade. Loveste pamantul cu un zgomot puternic in care o parte din crengi i se rup, trosnind peste covorul de frunze moarte ce tin de cald ierbii tocmai iesite parca sa vada ce se intampla. Butucul care a ramas in pamant este umed, sangereaza incet.
 
„A fost a dracului coaja pe el”, imi spune „calaul” razand in timp ce-si pune jos drujba. Am ramas impasibil la gestul lui. Mi s-a parut un om mult prea imbecil pentru a-mi irosi pe el chiar si putinele cuvinte pe care vroiam sa i le adresez. Nu i-am retinut numele, dar are o fata de „Costel”.  Atat imi spune. Gesturile si fesul murdar pus pe cap, ca si cum ar fi fost aruncat in ghearele unei pasari fix pe crestetul lui, denota o lipsa crasa a conexiunilor sinaptice. 
 
Remarca de mai devreme vine in urma unui pariu pe care „Costel” l-a pus cu mine. A vrut sa-mi arate ca poate sa taie copacul intr-un minut si 20 de secunde. I-a iesit intr-un minut si 33 de secunde.  „A fost a dracului coaja pe el”...cum ar fi sunat asta daca faimosul Costel era sub ghilotina si n-ar fi mers din prima?
 
In fiecare ora, in Romania se taie cate doua hectare de padure, asta inseamna 16 ha pe zi (daca taietorii de lemne lucreaza cu program de corporatie) sau peste 5.000 ha pe an, daca s-ar taia aproape in fiecare zi in acest regim. Ce inseamna asta? Un hectar de padure ajunsa la varsta exploatarii are cam 600 de copaci. Adica in fiecare an se taie cam 3 milioane de copaci. Dar asta nu este tot. Pentru a planta un hectar de padure se pun cam 8.000 de puieti, iar pana la maturitate nu mai raman decat acei 600 de care vorbeam mai devreme. Copacii ajung la maturitate la varsta de 60-100 de ani, doar pentru ca noi sa-i retezam in unul sau doua minute.
 
In Romania, potrivit statisticilor INS aveam in 2011 un fost forestier de peste 6,51 milioane de hectare. Dar din acestea doar 97% reprezinta paduri, adica undeva la 6,3 milioane de hectare de padure.
 
Daca padurea din Romania ar putea vorbi, nu ar vorbi, ar plange. Stejarul pe care Costel l-a retezat era mult mai folositor Pamantului decat mine. Macar el a dat oxigen, eu am reusit sa-l transform in diodix de carbon, dovedind inca o data ca existenta mea ca om este nociva.
 
Potrivit site-ului milioanedecopaci.ro, un fag inalt de 25 de metri, cu diametrul coroanei de 15 metri produce intr-o singura ora necesarul de oxigen al unui om pentru trei zile (adică 1,7 kilograme de oxigen).
 
Imi aduc aminte ca in urma cu un an, chiar in aceasta zona, o familie venise la gratar. Romanii tipici. El cu masina de la serviciu, un taxi, din care coborau doi plozi si o nevasta bine implinita. Capul familiei, imbracat in costumul dedicat unei astfel de ocazii pretioase. Slapi albastri, de plaja, pantaloni de trening si un maiou din care ieseau vesele firele de par de pe piept. In mai putin de cateva ore au reusit sa-si faca si gratar si sa si polueze mediul in care au fost. Fiind la doar vreo 20 de metri de ei nu am putut sa nu aud ultimele onomatopee manelistice care faceau si cele mai salbatice pasari ale padurii sa se intrebe “cine moare aici de zbiara in halul asta?”.
 
Dupa ce au imputit locul cu gunoaie si atmosfera cu tot fumul au inceput sa manance. Grobianul sef nu stia ce-i aia furculita. Mananca doar cu mana dovedind inca o data ca suntem o specie de creaturi salbatice bipede si pentadactile peste care evolutia a sarit tragandu-ne o palma peste ceafa, de atentionare.
 
Trecand peste aceasta lunga paranteza, vroiam sa mai ajung la alte cifre ale celor de la milioanedecopaci.ro. Spre exemplu, stiati ca 1.000 km parcursi de un automobil consuma necesarul de oxigen unui om pentru un an? Sau ca un hectar de padure de conifere capteaza anual 50 tone de dioxid de carbon si elibereaza, in acelasi timp, 25-30 tone de oxigen?
 
Vara, un singur hectar de padure „inghite” o cantitate de dioxid de carbon egala cu cea eliminata in acelasi timp de 200 de persoane. Deci taiand atatea hectare intr-un un an ne cam taiem singuri creaca de sub noi.
 
In ţara noastra, anual, covorul vegetal produce 40 milioane tone de oxigen, iar noi in fiecare an reusim sa distrugem prin taieri legale sau ilegale intre 0,5 si 1% din padure.
 
Stiti cati taietori de lemne ilegali au fost prinsi si condamnati pana acum. Niciunul, din cei important, adica aceia care trimit in afara sute de mii de tone metrice de lemn. Nici unul! In schimb, jandarmeria si politia se lauda cu doi trei carutasi care fura crengile din padure. Aia sunt marii nostri inflactori. A mai auzit cineva, ceva de Biserica si de taierile de paduri pe care le face in anumite judete? Evident ca nu, pentru ca acelea se realizeaza cu gir de la Dumnezeu. Defrisarile cele mai mari se fac in judete precum Covasna, Harghita, Suceava, Valcea si Alba. 
 
Stejarul de care am vorbit in cel mai rau caz ajunge lemne de foc, lemne care nu vor valora mai mult de 300-500 de lei, iar in cel mai bun caz va ajunge mobila. Acestea fiind spuse, va doresc un 1 Mai Muncitoresc Maxim!