Redeventele pentru concesiunile in vigoare nu pot fi majorate prin lege, daca toate acordurile petroliere arata precum cele cu Chevron

Premierul a raspuns ca noile redevente, fixate prin modificarea legii, vor fi aplicabile oricaror noi contracte de concesiune.

„Cred ca incurcaţi puţin lucrurile şi nu aş vrea sa ma obligaţi şi pe mine sa le incurc. Prin Legea de privatizare a Petrom a existat un termen de zece ani in care statul roman se obliga sa nu schimbe condiţiile. Acest termen de zece expira anul acesta, dupa care noua Lege a redevenţelor poate sa priveasca cu siguranţa orice noi acorduri de concesiune de la momentul adoptarii noii legi”, a spus Ponta.

"Noua lege nu se va putea aplica retroactiv", a declarat Ponta, intrebat fiind daca pot fi modificate redeventele pentru titularii acordurilor de concesiune aflate in prezent in vigoare, in care este stipulat actualul regim de redevente si care au o durata de 20-30 de ani.
 

Modificarea redeventelor pentru concesiunile in vigoare, doar prin negocieri

La randul sau, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Dutu, a declarat ca, in ceea ce priveste actualele acorduri petroliere, vor fi renegociate redevenţele pentru fiecare in parte.

Ulterior, vicepresedintele Asociaţiei Romane a Companiilor de Explorare şi Producţie Petroliera (ROPEPCA), Arthur Stratan, a declarat ca redeventele nu ar trebui modificate, intrucat sunt fixate prin acordurile de concesiune, si ca daca majorarea redevenţelor va fi foarte mare se va ajunge la dispute intre companii şi Guvern, posibil inclusiv in tribunal, datorita impunerii unilaterale

“In vara vom trimite autoritaţilor o scrisoare pe tema redevenţelor. Redevenţele nu ar trebui crescute, pentru ca sunt daltuite in piatra in acordurile de concesiune. Daca insa se modifica redevenţele, toate contractele se modifica", a spus Stratan.

Din ROPEPCA fac parte companiile ADX Energy Panonia, Amromco Energy, Aurelian Petroleum, Beach Petroleum, Chevron Romania Exploration and Production, East West Petroleum, Expert Petroleum, Hunt Oil Romania, Moesia Oil&Gas, Nis Petrol, Panfora Oil & Gas, Raffles Energy, Rompetrol, Winstar Satu Mare si Zeta Petroleum Romania.
 

Informatii clasificate, desecretizarea a fost o exceptie

Toate aceste declaratii au provocat rumoare si nemultumire printre cei care sustin majorarea redeventelor petroliere, acestia acuzand guvernul Ponta ca nu isi respecta promisiuni anterioare privind cresterea redeventelor.

In plus, unele voci s-au exprimat in sensul ca afirmatiile lui Ponta sunt lipsite de fundament legal, intrucat o lege, precum cea a petrolului, in care este consemnat nivelul redeventelor, are forta juridica mai mare decat o hotarare de Guvern, tipul de act normativ prin care sunt aprobate acordurile petroliere de concesiune.

Ca regula generala, autoritatile romane nu fac publice acordurile petroliere de concesiune semnate cu companiile de profil, motivand ca acestea ar contine informatii sensibile, atat din punct de vedere strategic, cat mai ales din punct de vedere comercial, din perspectiva operatorilor petrolieri. In consecinta, continutul acestor documente oficiale este clasificat.

In 2012, insa, la presiunea opiniei publice si cu acceptul companiei implicate, guvernul MRU a desecretizat si a facut publice trei acorduri petroliere de concesiune semnate de executiv cu americanii de la Chevron, pentru perimetrele de hidrocarburi de sist de la Adamclisi, Costinesti si Vama Veche.

Din studiul documentelor citate rezulta ca, daca toate acordurile petroliere semnate de Guvernul Romaniei sunt similare, sub acest aspect, cu cele incheiate cu Chevron, sunt sanse mari ca, intr-adevar, nivelul redeventelor pentru acordurile de concesiune in vigoare sa nu poata fi schimbat prin modificarea Legii petrolului nr. 238/2004.
 

Citeste si:

Victor Ponta: Redeventele petroliere se vor modifica doar pentru concesiunile noi

Proprietatea privata asupra resurselor subsolului ridica nivelul de trai al agricultorilor americani cu terenuri inchiriate petrolistilor

Cei 23.000 de locuitori ai insulelor Shetland au propria lor miza petroliera in "razboiul de independenta" al Scotiei

Acordul petrolier e una, legea e alta

Asta pentru ca, in acordurile petroliere cu Chevron, nivelul redeventelor datorate de companie este prevazut ca atare, fara referire la Legea petrolului nr. 238/2004, ceea ce favorizeaza interpretarea potrivit careia nivelul acestora trebuie sa ramana constant pe toata perioada de valabilitate a acordurilor de concesiune, indiferent daca, intre timp, Legea respectiva este modificata in sensul majorarii redeventelor. si chiar legea Petrolului, la articolul 61, alineatul 1, stipuleaza ca ”Prevederile acordurilor petroliere aprobate de Guvern raman valabile, pe intreaga lor durata, in condiţiile in care au fost incheiate”.

Astfel, de exemplu, in acordul petrolier cu Chevron pentru perimetrul Adamclisi, semnat pe 30 de ani si cu optiune de prelungire pe inca 15, obligatia de plata a redeventelor este formulata astfel:

"Titularul este obligat la plata catre bugetul de stat a unei redevente petroliere pentru titei reprezentand o cota procentuala din valoarea productiei brute extrase (...), dupa cum urmeaza: 3,5% pentru zacaminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zacaminte care produc intre 10.000si 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zacaminte care produc intre 20.000 si 100.000 de tone/trimestru, 13,5% pentru zacaminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru".

Pentru gaze naturale, exprimarea este similara, diferind usor doar cotele redeventelor, care sunt fixate la 3,5% pentru zacaminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zacaminte care produc intre 1 si 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zacaminte care produc intre 5 si 20 de milioane de metri cubi pe luna si 13,5% pentru zacaminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi pe luna.
 

Redeventele raman pe loc, chiar daca legea se schimba

Aceste cote de redeventa sunt similare cu cele prevazute de Legea petrolului nr. 238/2004. Insa problema este ca, in acordurile petroliere semnate cu Chevron, la articolele 10.2.1 si 11.2.1, unde sunt prevazute cotele de redeventa datorate de companie, nu se face nici o referire la respectiva lege, respectiv nu se specifica ca titularul acordului este obligat la plata redeventelor stipulate de Legea petrolului nr. 238/2004, ceea ce ar fi insemnat ca obligatiile de plata ale companiei ar fi urmat sa fie modificate in caz de modificare a cotelor de redeventa prevazute de Legea petrolului.

Singurele trimiteri la Legea petrolului din acordurile petroliere citate fac referire la termenele de plata a redeventelor si la metodele de calcul al sumelor datorate, nu la cotele procentuale de redeventa.

In schimb, exprimarea din acordurile petroliere favorizeaza interpretarea avansata si preferata de companii, potrivit careia cotele de redeventa prevazute de acordurile petroliere trebuie sa ramana constante pe toata perioada de valabilitate a respectivelor acorduri chiar daca, intre timp, Legea petrolului se modifica in sensul majorarii redeventelor.

Asta ar explica declaratiile autoritatilor de la Bucuresti, potrivit carora noile redevente, fixate prin modificarea legii, vor fi aplicabile oricaror noi contracte de concesiune, iar in ceea ce priveste actualele acorduri petroliere, vor fi renegociate redevenţele pentru fiecare in parte, redeventele neputand fi modificate pur si simplu prin schimbarea legii.

In sprijinul acestei interpretari vine chiar o prevedere din Legea petrolului, respectiv articolul 61, alineatul 1, care stipuleaza ca ”Prevederile acordurilor petroliere aprobate de Guvern raman valabile, pe intreaga lor durata, in condiţiile in care au fost incheiate”.

In prezent, potrivit datelor ANRM, sunt in vigoare 55 de acorduri petroliere, pentru un numar de 429 de zacaminte de petrol si gaze. Cele mai multe dintre aceste acorduri au fost aprobate de catre Guvern in 2004.
 

Redevente diferentiate onshore-offshore

Ponta a mai declarat acum doua saptamani ca Guvernul lucreaza impreuna cu experţii Bancii Mondiale la un sistem de redevenţe diferenţiat privind exploatarile terestre şi cele maritime.

”Cu siguranţa, şi asta este practicat la nivel european şi mondial, nu poţi sa ai aceleaşi redevenţe pentru resursele exploatate terestru şi cele din mare, ma refer la Marea Neagra in cazul nostru, pentru simplul motiv ca sunt difrerenţe uriaşe de investiţii şi de profit. Şi atunci ideea este sa gasim un sistem diferenţiat şi lucram impreuna cu experţii Bancii Mondiale la un sistem diferenţiat de redevenţe care sa pastreze şi exploatarile din off shore profitabile”, a sus Ponta.

El a aratat ca investiţiile in Marea Neagra vor depaşi un miliard de euro, potrivit discuţiilor pe care le-a avut cu reprezentanţii Exxon şi Petrom.

„Vorbeam azi dimineaţa cu reprezentanţii Exxon şi Petrom. Investiţiile in Marea Neagra vor depaşi bine un miliard de euro. Ideea este ca orice companie trebuie sa-şi şi recupereze acele investiţii, altfel nu le face”, a subliniat Ponta.
 

Redevente pe 20 de ani?

El a mai spus ca ca Romania va avea şi dupa 1 ianuarie 2015 o legislaţie foarte clara şi stabila in ceea ce priveşte redevenţele, el aratand ca ideea nu e sa iei foarte mult din puţin, ci puţin din foarte mult.

„Discut de fiecare data cu investitorii privaţi şi ii asigur ca Romania şi dupa 1 ianuarie 2015 va avea o legislaţie, inclusiv cea referitoare la redevenţe, foarte clara, stabila. Ideea nu este sa iei foarte mult din puţin, ci puţin din foarte mult, pentru ca per total asta inseamna continuarea investiţiilor şi inseamna avantaje pentru ţara, inclusiv pentru buget, pe care le ştim cu toţii. Dar cu siguranţa ca noua Lege a redevenţelor va asigura in primul şi in primul rand stabilitate”, a spus Ponta.

Premierul a spus ca diferenţele de investiţii şi de exploatare a diverselor resurse vor fi prevazute in mod clar in noua Lege a redevenţelor.

„Nu ştiu daca modelul cu zece ani care a fost aplicat in cazul Petrom este suficient. Putem vorbi de stabilitate pe 15-20 de ani şi, cu siguranţa, diferenţele de investiţii şi de exploatare a diverselor resurse vor fi prevazute in mod clar in lege. Bineinţeles ca sa exploatezi o resursa on shore faţa de off shore presupune investiţii şi cheltuieli diferite şi atunci cu siguranţa ca statul roman va dori sa aiba redevenţe care sa sprijine bugetul de stat, sa sprijine investiţiile, dar care mai ales sa asigure ca investitorii privaţi considera Romania o ţara in care au stabilitatea şi predictibilitatea de care au nevoie”, a subliniat Ponta.

Companiile care produc petrol şi gaze naturale platesc in prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, in funcţie de tipul zacamintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate in 2004 şi sunt valabile pana in decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.
 

Ponta promitea majorare mai devreme de 2015

La inceputul anului trecut, premierul Ponta anunţa ca Guvernul intenţioneaza sa majoreze nivelul redevenţelor percepute producatorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015, precizand ca va discuta pe aceasta tema cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom.

Pe de alta parte, intr-un raport din decembrie 2013, analistii Erste Group spuneau ca se asteapta ca, incepand cu anul 2015, nivelul redeventelor petroliere din Romania sa se tripleze, fata de situatia din momentul de fata, ceea ce, pentru OMV Petrom, ar insemna o majorare a redeventei medii platite pentru productia de hidrocarburi de la 7,5% la 22,5%.

Cei de la Erste precizau ca, de asemenea, este posibil ca Romania sa implementeze un sistem cu totul nou de taxare a productiei de hidrocarburi sau sa il simplifice pe cel complex aflat in prezent in vigoare.

"Exista zvonuri despre stabilirea de cote de redeventa diferite pentru petrol si gaze si, de asemenea, pentru productia onshore si cea offshore. Odata cu schimbarea sistemului de redevente, la sfarsitul lui 2014, va expira si actualul impozit de 60% pe veniturile suplimentare obtinute de producatori ca urmare a liberalizarii preturilor la gaze naturale", afirmau analistii Erste Group.
 

Ambasada SUA dadea avertismente

In ianuarie anul acesta, ambasada Statelor Unite la Bucuresti se declara dispusa sa lucreze alaturi de Guvernul roman pentru punerea la punct a unui plan detaliat privind derularea de consultari transparente cu toate partile interesate, inclusiv reprezentanti ai mediului de afaceri si ai societatii civile, in legatura cu modificarea redeventelor pentru petrol si gaze. Institutia a avertizat ca interesul investitorilor straini penru Romania ar putea sa scada daca autoritatile nu organizeaza consultari transparente şi nu realizeaza studii privind impactul modificarii sistemului de redevenţe petroliere si a criticat graba si opacitatea cu care s-a introdus taxa pe constructiile speciale.

"Ambasada sprijina cu hotarare o mai mare transparenta si consultarea de catre Guvern a tuturor partilor implicate, inclusiv reprezentanti ai mediului de afaceri si ai societatii civile, asupra chestiunilor legate de reglementare si de legislatia fiscala, inclusiv in ceea ce priveste anticipata modificare a regimului redeventelor pentru petrol si gaze. De exemplu, suntem gata sa lucram alaturi de guvern pentru a ajuta la punerea la punct a unui plan detaliat privind derularea de consultari transparente cu toate partile interesate in chestiunea redeventelor pentru petrol si gaze. Speram ca o astfel de abordare ar putea deveni un model de bune practici, pentru asigurarea transparentei in luarea de decizii economice si in alte domenii", declara insarcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Duane Butcher, intr-un discurs prilejuit de aniversarea a trei ani de la listarea la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a Fondului Proprietatea.