Restul actiunilor fondului au fost impartite intre Romero si Shi. Desi Romero si Shi erau cei care conduceau parteneriatul din Luxembrug, in Italia, inregistrarea a fost facuta, conform actelor care se afla la dosar, de catre Romero. Acesta, a „cuplat” imediat in afacere doi italieni, care se prezentau ca „dezvoltatori de energie solara”, Gaetano Buglisi si Roberto Saija. Acestia s-au ocupat de vanzarea de pachete de echipamente solare produse de Suntech si au obtinut aprobarile de amplasare. Buglisi si Saija au avut un succes nescontat si au reusit sa ajunga pana la Roma, unde au obtinut contracte pentru cladiri exclusivite din capitala Italiei.
In acest timp, Romero a aranjat prin cei doi italieni, ca Suntech Global Solar Fund sa cumpere 27 de companii, care, conform procurorilor italieni, detineau concesiuni de terenuri dar si autorizatii de constructie pentru parcuri de panouri solare.
Numai ca numele lui Buglisi si Saija au aparut intre timp si intr-o ancheta in care personajul principal este Vito Nicastri, un antrepenor italian din domeniul energiei eoliene, care, dupa opinia Oficiului Antimafia din Sicilia era folosit ca interfata pentru spalarea de bani a organizatiei mafiote Cosa Nostra. Cei doi italieni s-ar fi retras in 2008 din afacerea cu Suntech, dar procurorii italieni incearca sa afle daca nu cumva acestia ar fi creat o punte intre Suntech si mafia italiana.
Revenind la afacerea Suntech din Apulia, cel mai mare creditor a firmei chineze a fost China Development Bank, o banca controlata in mare parte de catre guvernul comunist de la Beijing. Banca chineza a aprobat un imprumut de 554 de milioane de de euro pentru Suntech, iar Suntech a depus drept garantie pentru imprumut obligatiuni germane in valoare de 560 de milioane de euro. In teorie, daca Suntech nu ar fi putut rambursa creditul, banca chineza ar fi intrat in posesia obligatiunilor germane.
Cum Suntech facea neobisnuit de des plati importante in numerar pentru achizitiile sale din sudul Italiei, autoritatile italiene au devenit suspicioase, iar procurorul districtual din regiunea Brindisi a deschis o ancheta care a condus la confiscare unui numar de 70 de centrale solare, care nu aveau autorizatiile necesare. Imediat au fost emise mandate de cercetare penala pentru cei doi italieni asociati Suntech, care incheiasara afacerile, respectiv Gaetano Buglisi si Roberto Saija.
Se intampla in decembrie 2011, iar anchetatorii italieni au considerat ca prin achizitionarea de firme mici, prin intermediul celor doi italieni, Suntech a urmarit obtinerea cu mai multa usurinta a aprobarilor studiilor de impact asupra mediului si incasarea de subventii de stat pentru energie verde. Cei doi italieni s-au aparat dand vina pe spaniolul Romero, care ar fi inaintat documente false, ce atestau constructia unor parcuri solare, pentru a incasa subventiile, in realitate lucrarile la aceste parcuri nefiind nici macar in faza de proiect.
In final Romero si ceilalti complici au incasat subventii de 6,5 milioane de euro, dar cercetarile se extind, existand suspiciunea ca, in realitate, ar fi vorba despre 300 de milioane de euro.
Dar grija cea mai mare a Suntech nu reprezentau afacerile unor asociati si sumele „ridicole” deturnate de acestia, adica 6,5 milioane de euro, ci acoperirea rapida a celor 541 de milioane de dolari proveniti din creditul la China Development Bank, care se apropia de scadenta. Conducerea Suntech a gasit o solutie care parea sa scoata compania din impas: vanzarea participatiilor companiei la Global Solar Fund, iar fondurile astfel obtinute sa acopere datoria.
Visul insa s-a naruit, Suntech descoperind ca acele obligatiuni germane nu au existat nicodata, au fost un fals. A spus-o chiar fondatorul companiei Shi Zhengrong, in iulie 2012, in timpul unei conferinte de presa: „Banuim ca acele garantii in obligatiuni guvernamentale germane nu exista, iar Suntech ar putea sa fie astfel victima unei fraude importante”.
In mai putin de o saptamana, actiunile Suntech la Bursa din New York au pierdut 40%. In martie 2013, compania a anuntat ca este in imposibilitatea de a plati despagubirea obligatiunilor false, iar reactia New York Stock Exchange a venit imediat: a oprit de la tranzactionare actiunile Suntech, iar compania a inceput procedura de lichidare in Insulele Cayman. Luna trecuta, Suntech a depus actele la U.S. Bankruptcy Court din Manhattan, pentru a obtine protectia in cazul falimentului.
Suntech trebuia intr-un fel sa demonstreze ca nu poarta toata vina matapazlacurilor facute in Italia. Astfel incat, avocatii companiei l-au dat in judecata pe Javier Ignacio Romero Ledesma pentru inselaciune. Romero este omul care a ajutat Suntech in afacerea cu obligatiunile germane, precum si organizarea afacerii in sudul Italiei. Procesele importiva lui Romero au inceput mai intai la Londra, apoi la Singapore.
Romero a replicat ca la randul sau a fost inselat in afacerea cu obligatiunile germane, el fiind in realitate victima principala. In cele din urma, spaniolul a incheiat o intelegere cu Suntech, care a solutionat cauza in afara instantelor, problema obligatiunilor germane fiind, conform avocatilor lui Romero „complet inchisa”.
Romero insa nu a scapat de justitia italiana, el fiind acuzat in continuare de procurorii din Brindisi de „asociere criminala”, in cazul afacerii Suntech din sudul Italiei. Un mandat de arestare nu a fost emis insa, Romero fiind refugiat la Shanghai. Avocatii sai sustin ca atunci cand va veni momentul, clientul lor isi va face aparitia in Italia pentru a se apara, dar acest moment inca nu a sosit.
Justitia italiana nu a recuperat decat 3 milioane din cele 6,5 sifonate de Romero si asociatii sai, restul fiind probabil prin paradisurile fiscale, in care se scalda si alti bani murdari proveniti din alte afaceri, care sunt mutati dintr-un cont in altul pentru a li se pierde urma.