Analizele Manager.ro: Prima bula speculativa din istorie - marea nebunie a lalelelor, din secolul 17

Analizele Manager.ro: Prima bula speculativa din istorie - marea nebunie a lalelelor, din secolul 17 bula speculativacriza lalelelorolandabula imobiliara

V-ati da venitul pe 15 ani pentru un bulb de lalea? Intrebarea pare cel putin bizara, ca sa folosim un eufemism, dar pe la 1630, in Olanda, ea suna cat se poate de normal. Bulbii de lalea faceau atunci obiectul unui comert speculativ pe care acum ne este greu sa il intelegem: oamenii isi vindeau avutul si cumparau bulbi pe care ii vindeau in scurt timp cu un profit incredibil. Practic, pentru fiecare gulden pe care il investeau in aceasta afacere castigau in doar o luna de 20 de ori mai mult.
Nu e de mirare ca perspectiva unui asemenea castig le luase tuturor mintile – era o adevarata ticneala colectiva, in care spiritul de turma juca si el un rol important.  Un contract pastrat din acea perioada mentioneaza o tranzactie in care pentru un bulb de Semper Augustus (cel mai bine cotat sortiment) s-au oferit 4 tone de faina, 8 tone de orez, un pat din lemn masiv pentru doua persoane, 4 boi, 8 porci, 12 oi, 1 costum de stofa fina, 2 butoaie cu vin, 4.000 de litri de bere, 2 tone de unt, 1 cupa de argint si 500 kg de branza. Toate acestea pentru un singur bulb!

Dar cum a inceput totul? Si, mai ales, cum s-a sfarsit?

Laleaua – o floare foarte raspandita in Iran, Turcia si Afganistan – a ajuns in Olanda pe la sfarsitul secolului 16. Desi aparent delicata, ea s-a adaptat foarte bine climatului aspru din aceasta tara, iar olandezii s-au indragostit pur si simplu de ea si au inceput sa o cultive asiduu.

Initial existau doar varietati monocolore - albe, rosii sau galbene. Doar ca la un moment dat in unele gradini au aparut spontan lalele neobisnuite, cu petale vargate: dungi rosii pe fond alb, dungi rosii pe fond galben sau chiar combinatii ale celor trei culori, de o frumusete aproape ireala. Si-atunci a inceput nebunia. Toata lumea voia sa aiba aceste minunatii.

Din pacate, noile varietati erau destul de greu de obtinut (aspectul vargat se datora unui virus pe care botanistii il numesc "mozaic" si care incetineste dezvoltarea plantelor). Asadar, cerere mare, oferta mica. Nu e surprinzator, deci, ca preturile au inceput sa creasca in mod constant, starnind rapid interesul - de data asta financiar - al tuturor, inclusiv al speculantilor. In scurt timp afacerea a capatat proportii dramatice.

Olandezii au ajuns sa pretuiasca bulbii de lalea mai mult decat aurul

Toti se inghesuiau sa cumpere bulbi, in speranta ca acestia vor produce lalele valoroase din vanzarea carora se vor imbogati. Oamenii isi ipotecau sau isi vindeau proprietatile, se indatorau pe la banci, ramaneau fara un acoperis deasupra capului doar pentru a intra in posesia pretioasei marfi.

S-au inregistrat atunci situatii incredibile, cand pentru un singur bulb s-au dat 5 hectare de teren – asta intr-o tara mica unde pamantul a fost smuls din mare cu multa truda, prin construirea de diguri. Ori situatii in care un bulb s-a cumparat cu 2.500 de guldeni, reprezentand venitul pe 15 ani al unui meserias iscusit.

Contractele se incheiau in avans, cu toata rigurozitatea cuvenita unei tranzactii insemnate, si exista o intreaga armata de notari care duceau o viata imbelsugata de pe urma incheierii acestor contracte. Se plateau mii de guldeni pentru bulbi pe care nu-i vazuse inca nimeni, nici vanzatorul, nici intermediarul, nici cumparatorul (bulbii puteau fi dezgropati si vanduti doar in intervalul iunie-septembrie), dar toata lumea castiga si acesta era lucrul cel mai important.

Desigur, n-au lipsit nici escrocheriile, prin care bulbi comuni, ai unor varietati monocolore, erau oferiti pe post de raritati. Olandezii, ingeniosi si mercantili, nu s-au sfiit sa-i pacaleasca in acest mod pe bogatasii Europei care nu vazusera in viata lor cum arata un bulb de lalea, dar care voiau neaparat sa aiba o asemenea minunatie.

Nimeni nu credea ca aceasta piata avea sa se prabuseasca vreodata

Doar ca, inevitabil, au aparut primele semne de blocaj si autoritatile au decis sa intervina si sa ia cateva masuri pentru regularizarea preturilor. Iar speculantii, beneficiind de faptul ca aveau acces primii la aceste informatii, au vandut brusc stocurile si contractele de achizitie, inundand piata cu marfa. In mai putin de 6 saptamani, pretul bulbilor a scazut cu 90%.

Aproape toata lumea a pierdut, dar in special cei care isi investisera intreg avutul in bulbi si care s-au trezit dintr-o data ca acestia nu mai valoreaza mare lucru. Visele de imbogatire s-au naruit brusc. Oameni care in urma cu o luna se bucurau ca reusisera sa puna mana pe bulbi care urmau sa le aduca o avere princiara priveau acum disperati la ce mai ramasese din averea lor – cateva "cepe" care nu mai puteau fi vandute nicicum.

Este usor sa recunoastem in toata povestea de mai sus mecanismul binecunoscut in care apare si se dezvolta o bula speculativa:

1) o crestere brusca a cererii pentru o anumita marfa face ca pretul ei sa atinga un nivel exagerat in comparatie cu valoarea ei reala;
2) pretul creste si creste, pe baza unor speculatii (nu lipsite de risc);
3) unii cumpara mult, in ideea de a revinde apoi mai scump;
4) ca urmare a acestei cereri mari, pretul sporeste pana cand nu se mai gasesc cumparatori dispusi sau capabili sa ofere suma ceruta;
5) speculantii vor sa scape rapid de marfa pe care o detin si atunci pe piata apare brusc o cantitate mare de marfa disponibila;
6) pretul scade vertiginos (bula se sparge), lasandu-i pe speculanti cu buza umflata.

Regasim acest mecanism, pas cu pas, in exemplul foarte recent al bulei imobiliare din urma cu cativa ani, cand marfurile speculate au fost terenurile si locuintele. Ei bine, un fenomen absolut identic s-a produs cu lalelele, in Olanda. Si pentru ca el s-a produs in urma cu aproape 400 de ani, analistii sunt unanim de acord ca putem vorbi aici, fara teama de a gresi, de prima bula speculativa din istorie.