ANALIZA: Pentru Europa, timpul inseamna bani!

ANALIZA: Pentru Europa, timpul inseamna bani! analizaeuropatimpbanizona eurogermania

Germania ar putea renunta la opozitia sa fata de majorarea fondului european de bailout, au declarat oficiali europeni, permitand astfel economiilor mari din lume sa securizeze doua trilioane de dolari, sub forma unui fond, menit sa previna colapsul financiar, in situatia in care unele tari din Eurozona s-ar declara invinse in fata crizei datoriilor.
Ministrii de finante din G20, care s-au intalnit in acest weekend in Mexico City, incearca sa colecteze un volum masiv de resurse internationale, pana la finele lunii aprilie, pentru a convinge pietele financiare ca pot preveni agravarea problemelor economice ale Zonei Euro.

Acesta este al doilea efort major din partea G20, care in 2008 a strans un trilion de dolari, pentru a sustine economia mondiala, afectata de criza creditelor, care a inceput in America si a cauzat cea mai grava recesiune din anii '30 si pana astazi.

Liderii cer ca mai intai Europa sa se consolideze fiscal, si apoi tarile din G20 sa contribuie cu bani la Fondul Economic International.

Pentru Europa, sustinerea Germaniei, cea mai mare economie a batranului continent, este vitala.

Un oficial din cadrul G20 a declarat ca Berlinul este pregatit sa discute o majorare a fondului in luna martie, dar nu vede un motiv pentru care fondul sa fie extins chiar acum, deoarece situatia pietelor financiare se imbunatateste. Un argument relativ anemic.  

Planul urmareste alipirea celor doua fonduri europene - temporar (Fondul European de Stabilitate Financiara) si permanent (Mecanismul European de Stabilitate Fiscala), pentru a forma un fond de 750 miliarde euro (un trilion de dolari). Resursele majorate ale FMI ar sustine demersul amintit.

"Toata tarile din Eurozona si Uniunea Europeana sunt de acord cu alipirea ESM si EFSF, chiar si Germania, dar este prea devreme sa spunem daca masura va fi decisa cu ocazia summitului UE de la inceputul lunii martie", a declarat Margrethe Vestager, ministrul economic al Danemarcei.

Combinarea celor doua fonduri va marca o relaxare a aparatului decizional de la Berlin. S-a spus deja ca un fond mai mare va reduce presiunea asupra tarilor foarte indatorate, pentru a permite instaurarea masurilor fiscale dure si a reformelor economice, necesare pentru redobandirea controlului asupra unor bugete haotice.

Liderii de finante din G20 preseaza Germania, in incercarea de a obtine o infuzie de 2 trilioane de dolari, pana la momentul intalnirii din luna aprilie; ei vor sa traga linie dupa criza financiara din Eurozona, care macina economia de doi ani. Dar nu poti trage cortina, inainte de terminarea spectacolului. Si scena economica europeana inca se arata sumbra.

"Vreau sa incurajez Germania sa isi asume un rol de conducere si sa vina cu un plan pentru Zona Euro", a declarat ministrul canadian al Finantelor, Jim Flaherty.

Unii diplomati au declarat ca reticenta Germaniei de a sustine planul de bailout este legata de un vot-cheie al legiuitorilor germani, in privinta sustinerii financiare a Greciei.

Problemele financiare ale Europei au slabit "suruburile" economiei globale si au compromis pietele financiare, ramase captive in tari cu datorii imense - precum Grecia, Irlanda si Portugalia - obligate sa apeleze la fonduri de bailout. Italia si Spania se afla de asemenea sub amenintarea falimentului si conditiile de creditare bancara s-au inasprit.

Ministrul german de Finante, Wolfgang Schäuble, le-a spus bancherilor adunati in Mexico City ca problemele Europei nu au fost administrate cu hotarare si nu a dat semne ca ar putea anunta o schimbare a situatiei, in cazul bondurilor Zonei Euro sau al majorarii fondurilor financiare.

"Din punct de vedere economic, nu are sens sa dam curs unor propuneri care ar majora riscurile din Eurozona, nici sa pompam bani in fondurile de bailout, nici sa pornim masina de tiparit bani a Bancii Centrale Europene", a declarat Schauble.

Toata lumea are nevoie de bani

Un eventual acord european in luna martie, care ar aproba alipirea EFSF de ESM, pentru a genera un fond de urgenta de un trilion de dolari, ar permite si altor tari din G20 sa indeplineasca, pana in aprilie, cerintele FMI, dupa care Fondul ar urma sa injecteze 500 - 600 miliarde dolari in resurse, dincolo de celelalte 358 miliarde de dolari.

Fondurile totale ar ajunge la 1,95 trilioane dolari. Dar G20 nu vrea sa elibereze presiunea exercitata asupra Europei, dandu-i sperante ca FMI ar putea baga mana adanc in buzunar.

Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice si Monetare, a declarat ca majorarea numarului fondurilor si a valorii acestora sunt vitale pentru salvarea Eurozonei. "Pentru a combate criza, trebuie sa dipunem de o arma puternica", a declarat Olli Rehn.

"Negocierile sunt in curs de desfasurare" a mai spus Rehn, adaugand ca este increzator intr-o decizie de combinare a celor doua fonduri europene, in luna martie.

Un oficial european a mai spus ca decizia nu va putea fi luata cu prilejul summitului liderilor UE, care se va desfasura saptamana trecuta, dar dovedeste o anumita flexibilitate din partea cancelarului german Angela Merkel: "Ne putem astepta, cel mult, la un semn din partea Germaniei, care sa sugereze ca aceasta nu ne inchide usa in nas".

Germania are nevoie de timp. Ca fata la maritat

Diplomatii au declarat ca Germania are nevoie de mai mult timp. Dar cine mai are timp? Parlamentarii germani vor vota luni in privinta sustinerii salvarii financiare a Greciei ("episodul 2"). Multi politicieni sunt sceptici vizavi de capacitatea Greciei de a intruni conditiile fiscale necesare diminuarii datoriei publice la 120% din PIB pana in 2020.

Soarta Greciei este analizata si supusa votului si in Olanda, respectiv Finlanda. Avem in fata o saptamana importanta pentru economia europeana. "Multe tari din Eurozona sunt gata sa actioneze, dar ma tem ca Germania mai are nevoie de timp, pentru a se decide", a declarat un alt oficial UE. America a anuntat deja ca nu va injecta mai multi bani in FMI. Americanii nu se opun insa altor tari, care vor sa sustina sau sa apeleze la Fond. Preseaza insa Europa sa vina mai intai cu banii sai.

"Sper ca vom asista la un efort comun din partea europenilor... de a genera un fond de urgenta credibil, puternic", a declarat sambata secretarul Trezoreriei Americane, Timothy Geithner.

"Economia se comporta ca o entitate uriasa, care include si Japonia; astfel, dorim sa tragem linie dupa criza financiara europeana, la inceputul primaverii si sa acceleram cresterea economica", a declarat minstrul japonez de Finante, Jun Azumi.