ANALIZA: Cine este vinovat pentru pretul mare al carburantilor din Romania?
preturi carburantipret benzinapret motorinaaccizeanafpetromomvrompetrol
Toata lumea arata cu degetul spre benzinari, iar acestia acuza statul. Premierul Emil Boc se apara si da vina pe guvernul anterior. Cert este ca de pe urma acestui scandal singurul care pierde este consumatorul, pentru ca scumpirea carburantilor atrage dupa sine un intreg val de majorari in toate sectoarele economiei.
Din 1990 incoace, nu a fost an in care tarifele carburantilor sa nu fi suportat ajustari, cele mai multe in sus. Totusi, ca in ultimii doi ani, parca n-am mai simtit asa acut majorarile pretulurilor la pompa. O lunga perioada de timp benzinarii au dat vina pe accizele prea mari aplicate la tona de combustibil. La noi, aproape jumatate din pretul la pompa reprezinta accize, care, conform declaratiilor oficiale, se duc la buget.
Chiar daca jumatate din necesarul de carburant al Romaniei este asigurat din reusurse proprii, in ultimii ani, comerciantii de combustibili au inceput sa "dea vina" pe cotatiile internationale ale petrolului. In momentul in care acestea erau in crestere, acelasi trend inregistrau si tarifele din Romania. Atunci cand valorile barilului de petrol se prabuseau, la noi preturile cresteau. Motivul? Accizele in crestere si ajustarea preturilor la inflatie.
Emil Boc si "raul primordial"
Dupa 20 de ani de crestere necontrolata, in 2011 premierul Emil Boc s-a hotarat sa se ia la tranta cu benzinarii. Seful Guvernului sustine ca statul va utiliza toate parghiile pe care le are la dispozitie pentru a opri "cresterea aberanta a preturilor la carburanti". Totusi, Boc a lasat loc si de "buna ziua. A explicat ca scumpirea pretului carburantilor este determinata si de evolutia pretului pe piata internationala, unde petrolul se scumpeste in continuare.
Dar, in buna traditie romaneasca, "vinovat este mortul", asa ca, Boc a tinut sa sublinieze ca "raul primordial" se afla in vanzarea rezervelor de petrol ale tarii, in 2004, de catre Adrian Nastase. "Ne place sau nu, aceasta este realitatea. Petrom-ul nu mai este al romanilor", a explicat Boc. "Asta inseamna sa nu ai sub control rezervele petroliere ale tarii, sa inchei contract cu Petrom, cum a facut altcineva in 2004... Nu vreau sa fac atacuri politice. Asta inseamna sa cedezi rezervele petroliere ale tarii, sa stabilesti intr-un contract pana in 2014 ca nu ai dreptul sa intervii pe redevente, sa faci contracte in defavoarea statului, ca acum, sa utilizezi doar mijloace colaterale de control prin ANAF sau Consiliul Concurentei pentru a verifica daca aceste lucruri au sustinere reala sau nu", a declarat premierul.
Uneltele care raman la dispozitia Guvernului raman doar controalele prin intermediul ANAF si Consiliul Concurentei. Majorarile vin si in contextul in care, de multe ori, Fiscul preciza ca scumpirea carburantilor nu este justificata si nu poate fi pusa pe seama poverii fiscale. "Controlul la producatorii si distribuitorii de benzine a relevat o crestere a veniturilor pe care ANAF o considera nejustificata. Exista cheltuieli foarte mici in raport cu cresterea de pret care s-a produs. Ceea ce am constatat noi este ca majorarea pretului benzinei nu s-a datorat poverii fiscale, asa cum s-a incercat a se acredita ideea", declara, in luna martie (in perioada protestelor soferilor la statiile de carburanti) Dragos Bogdan, vicepresedintele ANAF.
Majorari pe banda rulanta
In 2010, Petrom a majorat pretul motorinei in medie cu 24%, iar pe cel al benzinei cu 20%. Totusi, Petrom spune ca, daca statul va reduce accizele la carburanti, este posibila si o modificare a pretului la pompa. "Unul dintre factorii care influenteaza politica de preturi Petrom este politica fiscala. In prezent, circa 50% din pretul carburantilor (benzina si motorina) este reprezentat de taxe (acciza si TVA). In consecinta, orice modificare a regimului fiscal va avea impact asupra pretului carburantilor", sustin reprezentantii Petrom.
Grupul OMV Petrom sustine ca majorarile preturilor carburantilor sunt determinate de evolutia cotatiilor internationale ale produselor petroliere. "Preturile Petrom au o evolutie dinamica bazata pe cotatiile internationale la produse petroliere, competitia de pe piata si politica fiscala."
"Politica de preturi a Petrom este una moderata, care reflecta trendul cotatiilor internationale, si nu varfurile. In contextul economic curent, dificil atat pentru companii, cat si pentru consumatori, facem toate eforturile pentru a mentine preturile noastre printre cele mai mici din Europa si Romania. Cu toate acestea, tara noastra este parte integranta din piata europeana a carburantilor, iar aceasta este afectata de evolutiile politice internationale", sustin reprezentantii companiei.
Nu conteaza rezerva, ci cotatiile internationale
Cei de la Petrom spun ca pretul final al carburantilor nu are legatura cu rezervele nationale, ci cu cotatiile internationale. Productia locala de titei asigurata de Petrom acopera circa 40% din necesarul pietei romanesti, restul fiind asigurat din import.
Potrivit reprezentantilor companiei, avantajul rezervelor locale este stabilitatea pe care o confera Romaniei in situatii de criza. In opinia celor de la Petrom, prin mentinerea unei productii locale de titei, cu investitii semnificative, compania contribuie la asigurarea securitatii energetice a Romaniei. Un alt avantaj al rezervelor locale, sustine compania, in situatia in care acestea sunt exploatate in mod responsabil si profesionist, il constituie plata de taxe catre stat, crearea de locuri de munca si nu in ultimul rand, posibilitatea prelungirii duratei de exploatare a resurselor, in urma unor investitii semnificative.
Reprezentantii Petrom sustin ca au fost investite peste 3 miliarde de euro in segmentul de explorare si productie, contributia la bugetul de stat al Romaniei, in aceasta perioada, fiind de circa 9,7 miliarde euro, parte din aceste sume provenind din derularea activitatilor de Explorare si Productie. In plus, o productie locala care acopera circa 40% din necesarul de titei, deci care reduce importurile, are o influenta pozitiva asupra deficitului de cont curent, sustin reprezentantii companiei.
Accize mari, preturi pe masura
Reprezentantii Rompetrol spun ca preturile aferente carburantilor comercializati in benzinariile companiei urmaresc evolutia componentelor care intra in alcatuirea acestora. Adica: TVA, acciza, costuri logistice (distributie primara si secundara - salarii, intretinere, amortizari - rovigneta, anvelope de iarna, etc.).
De asemenea, compania mai are de acoperit costuri de operare retea de distributie (salarii, taxe, impozite locale, utilitati, investitii obligatorii), costul materiei prime, costurile financiare (dobanzi - credite investitii, curs valutar, etc.) si adaosul comercial. In prezent, nivelul impozitelor aferente parcului de cisterne Rompetrol s-a majorat cu 28% fata de perioada similara din 2010, pe fondul masurilor adoptate de Guvern in luna iulie a anului trecut.
Totodata, nivelul total al sumelor virate de Rompetrol Downstream catre bugetul de stat (taxe, accize, TVA) reprezinta 49% din pretul final al benzinei si 46% din cel al motorinei. In acelasi timp, cuantumul accizei din pretul final al carburantilor este de 29% pentru benzina si de 26% pentru motorina.
Trebuie tinut cont si de faptul ca fiecare companie petroliera are propriul mod de calcul al pretului carburantilor la pompa, in functie de costurile de procesare ale titeiului,de distributie a combustibililor si de operare a retelei.
Reprezentantii Rompetrol sustin ca impactul costului materiei prime in stabilirea pretului final al carburantilor trebuie corelat cu evolutia altor componente, fixe sau variabile, precum cotatiile internationale ale altor materii prime (biodiesel, bioetanol) sau produse finite (motorina si benzina), cursul valutar (leu/ EUR, leu/ USD sau USD/ EUR), diversi indicatori macroeconomici sau schimbari in regimul de taxare. In acelasi timp, evolutia cotatiilor internationale si a restului factorilor enumerati mai sus nu au un efect imediat asupra pretului la pompa.
Principalele modificari operate de companie au fost determinate fie de evolutia carburantilor pe pietele internationale (Platts - benzina crestere cu 19%, motorina crestere cu 25%, fata de inceputul anului; motorina Efix a inregistrat o crestere cu 15%, iar benzina Efix, 11% fata de aceeasi perioada a anului precedent), fie de modificarile fiscale privind eliminarea, de la 1 martie, scutirii de acciza a Bio-carburantilor care intra in componenta combustibililor (5%) sau a taxei de un cent pe litru.
Reprezentantii Rompetrol spun ca este prematur sa fie luat in considerare un pret de 10 lei pentru un litru de carburant in viitorul apropiat, in conditiile in care nu se poate anticipa aparitia si impactul unor evenimente precum cele din Libia, ori diverse alte masuri fiscale sau economice, interne sau internationale.
Falimentul bate la usile transportatorilor rutieri
Transportatorii rutieri, printre cei mai afectati de scumpirile galopante ale carburantilor, sar direct la gatul guvernantilor. Reprezentantii Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri (UNTR) spun ca nu pot accepta ca firmele de transport sa intre in faliment, iar petrolistii sa inregistreze profituri uriase.
Conform UNTRR, anul 2010 a marcat cea mai dificila perioada pentru transportatorii rutieri, criza economica profunda fiind dublata de cresteri ale preturilor la carburanti de 30%. Anul 2011 a debutat cu 6 scumpiri ale pretului de distributie a carburantului in primele doua luni si cosmarul se prelungeste.
Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania atrage atentia asupra tensiunilor acumulate in randul membrilor sai, generate de cresterea nejustificata si repetata a pretului la carburanti si a riscurilor de faliment. "Solicitam de urgenta interventia Guvernului pentru a gasi solutii de stabilizare a pretului carburantilor, care sa dea predictibilitatea necesara intocmirii tarifelor de transport si echilibrarii afacerilor", declara membrii UNTRR.
In caz contrar, sustin reprezentantii transportatorilor, in scurt timp vom asista la falimentarea unui numar mare de firme de transport rutier, cu consecinte sociale si economice greu de evaluat.