Singapore a urmat pe locul II, urmat de Australia si Noua Zeelanda. Elvetia s-a clasat pe locul V. SUA, cea mai mare economie din lume, s-a pozitionat pe locul X, in timp ce China - a doua cea mai mare economie globala - a ocupat locul 136 din 177 economii analizate, in IEF (Indexul Libertatii Economice),
un raport sponsorizat de Wall Street Journal.
Editorii acestui raport au precizat ca declinul fata de 2008 este vizibil. "Libertatea economica a stagnat", au spus analistii.
"Dupa Primavara Araba din Orientul Mijlociu, unele guverne alese in mod democrat au adoptat practici totalitare, asemanatoare celor iraniene sau talibane", a declarat Terry Miller, directorul Heritage Foundation. "Libertatea economica nu poate inflori sub auspiciul despotilor si a scazut vizibil in Egipt, Tunisia, Algeria si Arabia Saudita, printre alte tari".
Indexul evalueaza tari din patru puncte de vedere: legislatie, eficienta fiscala, guvernanta limitata si pietele libere.
Cele mai libere economii din lume
1. Hong Kong
2. Singapore
3. Australia
4. Noua Zeelanda
5. Elvetia
6. Canada
7. Chile
8. Mauritius
9. Danemarca
10. Statele Unite ale Americii
"Aproape toate economiile avansate au pierdut teren in 2012", a scris Miller intr-un material publicat in Wall Street Journal. "Chiar si fruntasul Hong Kong a inregistrat o scadere, din cauza cheltuielilor guvernamentale si a inflatiei ridicate. SUA, care ocupa locul X, se alatura Irlandei in clasamentul economiilor avansate a caror libertate economica s-a diminuat in ultimii cinci ani".
Chiar daca in general rezultatele au fost mai slabe, 91 de state au inregistrat o evolutie mai buna si 78 un declin, releva raportul citat de CNN.
Cele mai "sufocate" economii din lume
168. Iran
169. Turkmenistan
170. Guineea Ecuatoriala
171. Congo
172. Myanmar
173. Eritrea
174. Venezuela
175. Zimbabwe
176. Cuba
177. Coreea de Nord
Studiu de caz: ROMANIA
Libertatea economica a Romaniei s-a situat la 65,1, tara noastra ocupand locul 59 in indexul din 2013. Scorul sau a fost cu 0,7% mai bun decat in anul anterior, cu o imbunatatire vizibila a managementului si a cheltuielilor guvernamentale. Si piata muncii a evoluat multumitor, compensand declinul inregistrat de libertate din cauza coruptiei. Romania ocupa locul 28 din 43 de tari in regiunea europeana si rezultatele sale se situeaza peste media globala.
Criza financiara a obligat economia romaneasca sa treaca prin schimbari structurale majore. In ciuda provocarilor politice, Romania a intreprins reformele necesare, inclusiv reducerea cheltuielilor si reorganizarea pietei muncii, spun analistii. Recuperarea de dupa criza reprezinta inca o prioritate majora pentru Romania; trebuie restaurata sustenabilitatea fiscala si totodata incurajata competitivitatea economica.
Tranzitia actuala a Romaniei la o economie orientata catre piata i-a facilitat "aderenta", pentru a-si mentine deschiderea fata de comertul global si a eficientiza dinamismul antreprenorial. Coruptia, incurajata de sistemul judiciar ineficient, submineaza insa fundatiile economiei libere si compromite perspectivele pentru o extindere economica pe termen lung.
Legislatia romaneasca nu este transparenta. Sistemul judiciar sufera din cauza interventiilor politice, a ineficientei si a lipsei de personal. Legislatia care protejeaza brevetele de inventie, marcile si drepturile de autor este modesta. Neincrederea pe termen lung a populatiei in guvern, din cauza coruptiei, a fost exacerbata de o eroziune a sistemului democratic, survenita la inceputul crizei financiare din 2008.
Impozitul este de 16%. Potrivit analistilor, Romania mai inregistreaza doua taxe, TVA (taxa pe valoare adaugata) si taxa de mediu. Povara fiscala ajunge la 26,5% din venitul total pe gospodarie. Cheltuielile guvernamentale sunt majore. Deficitul a scazut, iar datoria publica ajunge la 30% din PIB. Masurile de austeritate implementate de guvern au starnit proteste politice.
Procedurile de infiintare a unui business s-au relaxat. Lansarea unei firme implica sase proceduri si zece zile, chiar daca obtinerea altor documente va mai ocupa mult timp. Procedurile de protectie impotriva falimentului nu au fost implementate in totalitate. Legislatia muncii ramane rigida, chiar daca unele amendamente au imbunatatit flexibilitatea Codului Muncii. Inflatia se mentine la un nivel ridicat.
Investitiile straine sunt incurajate oficial, dar descurajate in practica - vinovata este inconsistenta legislativa, imprevizibilul din mediul de afaceri si lipsa transparentei. Sectorul financiar este deschis in fata competitiei si bancile straine domina sectorul bancar, conchid analistii.