ANALIZA: Aici Radio Romania. Povestea Radio Popular, Electronica si Elprof

Istoria "Romaniei Electronice" incepe insa in 1925, cand Institutul Electrotehnic din Capitala construieste primul radioreceptor romanesc performant, care a permis realizarea de auditii publice saptamanale (de regula pe frecventa Radio Viena, care se auzea cel mai bine), precizeaza enciclopediaromaniei.ro. In 1927, firma olandeza Philips si-a deschis o reprezentanta in Bucuresti, prin care dorea sa vanda becurile "Argenta". In 1928 a luat nastere Societatea Romana de Radio, iar in noiembrie a inceput emisia postului national de radio. La finele lui 1928, reprezentanta olandeza a devenit "Societatea anonima Philips" si si-a extins gama produselor de vanzare cu echipamente si piese radio: radioreceptoare, tuburi electrice, difuzoare si alte produse electronice.

 

In anii ce au urmat, cererea pentru aparate radio a fost tot mai mare si Philips a decis sa deschida in 1933 o linie de asamblare la Oradea, cu un staff de circa 70 de angajati. In 1934, atelierul a fost mutat la Bucuresti, pe locul unei foste fabrici de tricotaje. In acest timp, piata de desfacere a Societatii anonime Philips s-a extins, ajunand sa furnizeze radioreceptoare si in tarile balcanice si in cele din centrul "batranului continent". Intre anii 1934-1936, au fost construite doua noi ateliere de capacitate mai mare si personalul s-a suplimentat pana la 200 de angajati. In 1939, aceste ateliere realizau la capacitate maxima 10.000 de aparate radio pe an. In pofida acestui lucru, piesele erau aduse din Olanda, ca si documentatiile tehnice si specialistii. In timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial, angajatii au ramas fara locurile de munca. Au fost nevoiti sa isi castige existenta din fabricarea de jucarii, cutii de crema de ghete, placheuri si alte produse asemanatoare din lemn/metal. Dupa razboi si pana in anul 1948 au repus pe picioare productia de radiouri, la o scara mult mai redusa.

RADIO POPULAR 

 

In data de 11 iunie 1948 au fost nationalizate toate intreprinderile, printre care si atelierele Philips, Radiomet, Starck si Tehnica Medicala. Acestea au fost puse sub umbrela unei singure fabrici, "RADIO POPULAR", care a demarat productia in anul urmator. In 1960, cele mai multe radioreceptoare erau fabricate cu piese importate din URSS, RS Cehoslovaca, RP Ungara si RD Germana, scrie enciclopediaromaniei.ro. 

In 1951 a fost construit primul radio de conceptie integral romaneasca: S 513 A Dunarea. In 1953, a aparut primul radioreceptor autohton cu alimentare pe baterii, S 531 B Alianta. Exceptand combinele, Bucuresti 500 a fost primul radioreceptor romanesc cu pick-up incorporat, modelul fiind Supraphon cu 4 viteze. 

Perioada "Electronica"

 

In 1960, Radio Popular si-a schimbat denumirea in "Uzinele Electronica" si a infiintat sectii noi pentru fabricarea de tranzistoare, diode semiconductoare, condensatoare electrolitice si stryroflex. In acelasi an a aparut primul aparat de radio complet tranzistorat din Romania, S 593 T Solistor. Acesta utiliza licenta si piese de import si era alimentat cu 3 baterii de 4,5 volti. Un alt radio este S 594 T Litoral, care cuprindea piese produse in Romania in procent de 96%. 

La finele anilor '70, Uzinele Electronica au inceput sa produca radioreceptoare cu accesorii: Cronos, cu ceas electric, Interson, Expres, Superson, cu orga electronica si Ultrason. Intre anii 1960-1980, Electronica a fabricat aproximativ 75 de modele de aparate in peste 200 de variante, insumand 6,7 milioane unitati, printre care Ric (1980), MiniRic (1985), Nostalgia (1989), Total (1993) si Thomas (1994). 

 

Dupa cum scriu cei de la proradioantic.ro, tranzitia de la productia Radio Popular la Electronica a inceput chiar in 1958. In 18 ianuarie 1960, este dat "Ordinul Ministerului Industriei Grele nr. 760.150: Fabrica Radio Popular, prin investitii majore, comasari si expropieri se transforma in Uzinele Electronica". 

Lipsa de pregatire a influentat calitatea produselor

 

"N-as dori sa dau un caracter triumfalist privind realizarile colectivului de salariati ai „Uzinelor Electronica”, nici in privinta aportului meu personal. Dar faptele sunt incapatanate iar prin obiectivitatea relatarilor si a cifrelor prezentate este o onoare pentru mine sa relevez succesele tehnice si economice ale salariatilor, care au fost obtinute in perioada celor 6 ani de prezenta a mea la conducerea „Uzinelor Electronica”. Evident ca am avut si esecuri, unele destul de grave, din fericire pe durate relativ scurte si cu recuperarea neimplinirilor respective. Multe au provenit din cunoasterea limitata a tehnologiilor necesare, din partea personalului ingineresc si economic, inclusiv a mea, a metodeleàr de lucru, a supra- sau sub-evaluarii situatiilor intampinate. Lipsa de suficienta experienta tehnologica a cadrelor tehnice de toate nivelurile, lipsurile de traditie industriala si de disciplina ale personalului de executie, au influentat negativ in primul rand aspectele de calitate si fiabilitate. Altele au fost subiective, formaliste, legate de forta antagonista a sistemul politic existent in tara, preocupat demagogic aproape numai de cantitate. Evident ca ne-am straduit sa corijam, in masura posibilitatilor, toate aspectele negative ale activitatii noastre, de care eram constienti. Astfel, conceptia si fabricarea primului radioreceptor portabil (tranzistorizat), de conceptie proprie si integrat complet,  ne-a dat multe necazuri in productie, acesta nefiind stabil si implicand durate inacceptabil de lungi pentru operatiile de reglare. Cum acest aparat era un sortiment obligatoriu din planul de stat, trebuia sa facem orice pentru realizarea acestui obiectiv, cel putin cantitativ. Cum eram deja la inceputul lunii decembrie, am hotarat sa amenajez un mare spatiu destinat montajului si reglajului acestui tip de aparat, mobilizand tot aparatul tehnic, inclusiv inginerii din serviciile de conceptie. Fiecaruia i s-a dat o portie, adica sarcina montarii si reglajului a unei cantitati comensurabile. Operatia a avut un mic randament, dar ea s-a incheiat cu bine in ultimul moment, adica in noaptea Anului nou, moment in care am sarbatorit cu totii acest eveniment in cadrul unei mese festive. Greutati am avut si la asimilarea radioreceptorului Enescu, in principal din lipsa de solutii tehnologice adecuate privind fabricarea blocului UUS. Cum nici profesorii de la Facultatea de electronica nu ne-au putut da solutii, acestea au fost totusi concepute de colectivul propriu. Au mai fost si alte intarzieri, pe care insa am putut sa le recuperam, dar cu eforturi deosebite, intregul personal consimtindu-le, in vederea indeplinirii „sacro-sancte” a indicatorilor de plan, in cadrul „religiei marxiste”. Am aplicat si o metoda speciala, desi neregulamentara : lunar lansam un plan cu 8-10% mai mare decat cel oficial, care amortiza unele intarzieri si deficiente neprevazute. Aici erau eforturi mari de facut, pentru asigurarea stocurilor necesare de catre celelalte sectii din uzina, cum si de personalul Serviciului aprovizionarii. La acest sector am avut persoane cu simt de raspundere, cum erau Radulescu si Comanici", declara prof. dr. ing. Dumitru-Felician Lazaroiu, intr-un interviu intitulat "Marturii la 50 de ani de la infiintarea "Uzinelor Electronica". 

Trei ani mai tarziu, sunt produse primele radioreceptoare de buzunar S631T, S632GT cu o singura lungime de unda UM. La 9 martie apare revista saptamana Electronica. In 1964, apare primul televizor romanesc, E43-110. Exportul a inceput in 1967, iar in anul urmator, livrarile ajung la 84.000 receptoare tip Perla. 

Primul radio pentru autoturism

 

Soferii nu au fost ignorati de compania Electronica. In 1969, apare primul radioreceptor pentru masini, Sinaia, cu doua lungimi de unda UL, UM. In 1970, este infiintata societatea Conect, iar in 1971, Ferite Urziceni. 

 

In 1975, Romania exporta receptorul Royal in RDG si radioreceptoarele cu ceas cu afisare electromagnetica si electronica in cinci modele Soundesign in SUA, Junior in Iugoslavia si Comix in Franta. In acelasi an, televizoarele Sport ajung sa fie exportate in Maroc, Grecia, Senegal, Liban si Iordania.

 

O perioada interesanta este cea a anului 1976, cand se lanseaza primul "Program special pentru Bunuri de Larg Consum (BLC) electronice", intre 1976-1980. Televizoarele Sport sunt echipate cu selector omniprogramabil si se exporta in RFG, Olanda, Iugoslavia si SUA, cu norma FCC. 

 

La 1 octombrie 1981, se pune la cale scindarea intreprinderii Electronica. Astfel, unitatea din strada Baicului devine Intreprinderea Electronica Industriala IEI avand ca obiect de activitate productia de produse electronice profesionale industriale si casnice. In 1982, Interprinderea Electronica isi schimba sediul in Bd. Dimitrie Pompei, platforma Pipera si va produce televizoare alb-negru si color, radioreceptoare, combine muzicale, incinte acustice, piese de schimb, oferind totodata asistenta tehnica pentru clienti si service pentur aparatele defecte. 

In 1983, aparatul miniaturizat Ric 1 cu receptie in microcasca a fost exportat in Olanda si Cehoslovacia (Polonia). Ric provine de la numele "Roland Ionescu Constructorul"; Roland Ionescu a fost directorul general al Intreprinderii Electronica. 

 

"Intr-o iarna, imi doream cu disperare un radio RIC. Era o gama noua de radio-uri scoase de intreprinderea de stat Electronica. Erau trei modele: RIC 1, RIC 2, RIC Nu mai stiu pe care l-am primit eu, dar stiu ca am facut aluzii la acest cadou cu mult timp inainte, ca sa se prinda parintii. Era perioada in care eu stiam cine  e Mos Craciun, dar fratele si sora inca nu se prinsesera, asa ca nu voiam sa le stric surpriza. Fiecare dintre radiourile RIC prindea un singur post de radio pe AM, ca pe FM nu se emitea mai nimic atunci (desi parca postul 3 era pe FM). Era un radio portabil, cu o clama de prins de pantaloni, dar inutilizabila de fapt, deoarece era atit de strinsa incit ai fi rupt-o daca ai fi incercat sa prinzi aparatul de curea. Se asculta cu o casca, o singura casca, cu un design timpit. Iti cadea mereu din ureche, desi era atit de lunga ca uneori aveam senzatia ca-mi va ajunge la timpan. Erau de mai multe culori, dar eu am primit unul alb. Cica ar fi costat vreo 160 de lei unul, dar asta nu era preocuparea mea, ci a parintilor", povesteste un norocos proprietar de Ric, pentru site-ul cyberculture.ro. 

 

In 1984, se produc monitoarele color Diagram cu diagonala de 56 cm si 67 cm pentru sistemele de calcul. In urmatorul an, apare radioreceptorul Ric2 cu tranzistoare cu siliciu. Se lanseaza pe piata interna primele exemplare ale unor noi familii de produse complexe audio-radio gen Mini-Rack RCS001.

 

Intreprinderea Electronica coordoneaza in 1986 al treilea program special pentru BLC, 1986-1990. Fabrica produce televizorul color Cromatic cu diagonala de 67 cm. In 1987, interprinderea lanseaza Radio Ric3 cu circuit integrat si cu minilanterna incorporata, Ric4. De asemenea, in 1988, casetofoanele Electronica sunt livrate "la pachet" cu calculatoarele personale produse de industria nationala de tehnica de calcul. 

Dupa "Revolutie"
 

Anul Revolutiei, 1989, aduce reorganizarea interprinderii Electronica. "Lasata in voia sortii, se incepe era privatizarilor, IEI Bucuresti se transforma in ELPROF SRL devenind o firma specializata in aparate de transmisiuni militare de renume. CONECT devine un imens parc industrial cu diverse firme cu profil de activitate, majoritatea fiind in domeniul electronicelor. Tehnoton Iasi devine Tehnoton-Omega si o parte din profilul de activitate este pastrata. IPRS Baneasca devine Beta SA, iar Ferite Urziceni se metamorfozeaza in ROFEP SA, pastrandu-si insa obiectul de activitate", releva un istoric prezentat de site-ul proradioantic.ro. 

 

Elprof Bucuresti este o companie producatoare de echipamente electronice speciale din Romania. Elprof produce emitatoare si receptoare radio-TV, echipamente si aparate telefonice si telegrafice, aparatura de inregistrare si reproducere radio, audio si video pentru sectorul productiei de aparare. Societatea detine o licenta pentru statiile de emisie Panther, in baza unui contract de licenta cu firma britanica Thales Communications, membra a concernului multinational Thales din Franta. In iunie 2003, pachetul majoritar de actiuni de 88,4% al Elprof a fost achizitionat de consortiul format din societatile Iarom Bucuresti si Aerostar Bacau pentru suma de 1,7 milioane de dolari.

 

Istoricul companiei Elprof SA este expus pe site-ul acesteia, elprof.ro. Potrivit descrierii, "ELPROF este unul din cei mai importanti producatori romani de echipamente electronice; a luat nastere din divizarea firmei Electronica Industriala la inceputul lunii mai 1991. Electronica Industriala a fost infiintata in 1936 ca o subsidiara Philips a carei productie era constituita, in principal, de receptoarele radio sub licenta Philips, De-a lungul anilor, dupa 1948, aceasta companie a dat nastere unei lungi serii de alte companii specializate raspandite pe cuprinsul intregii tari: IPRS Baneasa, IPEE Curtea de Arges, Tehnoton Iasi, Electronica Bucuresti".

Potrivit site-ului, compania Elprof are 120 de angajati, din care 42 de ingineri. Suprafata totala a fabricii este de 13.500 mp de birouri, laboratoare, ateliere de productie si testare. Suprafata de productie ajunge la 7.800 mp. Cifra de afaceri, potrivit elprof.ro, este de 4 milioane euro. Activitatile principale ale Elprof sunt cele de proiectare, fabricare, vanzare si service pentru echipamente militare de radiocomunicatii si echipament electronic industrial. 

 

Elprof produce: echipamente militare - de radiocomunicatii, sisteme radio VHF-Panther V si Panther P, sisteme radio HF-Panther H, amplificatoare audio portabile de 45 W, dozimetre radiatii det 2PM, precum si echipamente de securitate (sisteme antiefractie, sisteme de supraveghere video cu inregistrare digitala si acces de la distanta, sisteme de detectia si semnalizare a incendiilor, sisteme de control, evidnta si gestiune a accesului pentru aplicatii comerciale, industriale sau hoteliere, retele locale de voce-date, sisteme de interfonie, sonorizare, videoproiectie, teleconferinta, televiziune prin cablu etc. Compania produce si echipamente medicale. Potrivit companiei, "ELPROF este interesata de gasirea unor noi oportunitati in domeniul comunicatiilor radio si al echipamentelor medicale".