10 meserii murdare din timpurile stravechi
joburimeseriievul mediuregeprintlocuri de munca
In timpurile stravechi, cand nu exista electricitate si nici industrie, multe activitati, fie ele dificile sau usoare, erau duse la bun sfarsit de oameni. Fiecare loc de munca din cele de mai jos contine macar un element bizar. De la clovnul de serviciu la baiatul de sacrificiu, plonjam intr-o incursiune in universul joburilor considerate ca fiind absolut normale in trecut.
10. Clovnul de curte
Am auzit cu totii de clovnul regal, singurul prost care isi putea permite sa-l jigneasca pe rege fara sa fie decapitat, atat timp cat monarhul radea. Era o activitate complexa si riscanta. Chiar daca aceasta "functie" a disparut in umbra istoriei, in 1999, un regat (Tonga) a numit un clovn de curte. Acest om era unul si acelasi cu "consilierul economic al guvernului". Ulterior, a fost implicat intr-un scandal financiar. Jokerul american detasat la curtea din Tonga era americanul Jesse Bogdonoff (foto).
9. Cautatorii din canale
Acestia faceau explorari in canalele Londrei, undeva in perioada victoriana. Canalagii au decis sa renunte la intermediari si in secolul 19 era ceva normal sa vezi familii intregi care ridicau gurile de canal si intrau inauntru, cautand diverse lucruri. De asemenea, existau si angajati care explorau malurile Tamisei, in cautare de diverse obiecte. Pentru a gasi "micile comori", pe care le vindeau, erau nevoiti, uneori, sa scoata din apa chiar si cadavre. In prezent, acesta este hobby-ul unui grup de entuziasti din clasa de mijloc a Londrei, care nu ezita sa se murdareasca pe maini.
8. Alarma de ceas umana
Meseria de "alarmist" era specifica Angliei si Irlandei, inainte de Revolutia Industriala si aparitia ceasului cu alarma accesibil pentru toate buzunarele. Un asemenea angajat avea datoria sa ii trezeasca pe somnorosi, astfel incat sa nu intarzie la serviciu. Respectivul individ avea un bat lung din bambus, pentru a ajunge la fereastra clientilor si a lovi geamul. Pentru jobul sau, "alarmistul" primea cativa banuti pe saptamana. De asemenea, el nu pleca de la geamul clientului pana cand acesta nu se trezea. Intrebarea fireasca este una singura: Cine-l trezea din somn pe "alarmistul de serviciu?"
7. Doctorul broastelor
Acesti "vraci" actionau in vestul Marii Britanii, undeva in secolul 19. Principalul lor scop era sa vindece o boala numita scrofula; pacientul era vindecat dupa ce i se aseaza o broasca vie sau piciorul unei broaste in jurul gatului. Doctorii adunau numeroase broaste si bineinteles... picioare de broaste.
6. Paznicul cainilor
Avea datoria sa scoata cainii obraznici din biserica, in timpul slujbelor. In unele zone ale Europei, in secolele 16-19, era ceva obisnuit sa vii la biserica insotit de cainele domestic; daca unul din animale se purta "necuviincios", "batausul" ii altoia si ii scotea din lacasul sfant. Acesti "paznici" aveau nuieluse subtiri in maini si erau platiti, dupa cum arata vechile documente de contabilitate gasite in bisericile britanice.
5. Profanatorii de morminte
In trecut, la nivelul Angliei, profanarea de morminte nu reprezenta o abatere foarte mare de la lege si era pedepsita cu o amenda mica. Acest lucru a determinat aparitia unei industrii "negre" a traficului cu cadavre pentru experimentele medicale din scolile europene. Profanatorii se foloseau de o parghie din lemn, cu care deschideau mormintele si trageau mortii din groapa cu ajutorul unei franghii. Aveau grija sa nu fure nimic (da, nici bijuterii, haine sau alte obiecte), deoarece infractiunea ar fost mai grava. Intre 1827-1828, unii profanatori din Edinburgh, printre care Burke si Hare, si-au schimbat tacticile, trecand de la profanarea de morminte la crima, deoarece cadavrele "proaspete" erau mai profitabile din punct de vedere financiar. Activitatea lor, precum si cea a profanatorilor din Londra, a determinat adoptarea Anatomy Act in 1832. Acesta permitea folosirea in studiile de anatomie a cadavrelor nerevendicate sau donate de rude. Astfel, afacerea cu morti a dat faliment.
4. Curatarea lanei
Angajatii trebuiau sa curete lana, sa elimine uleiurile, mizeria, impuritatile. Deseori, acestia erau de fapt niste sclavi. In Imperiul Roman, curatarea lanei erau efectuata de sclavi asezati in butoaie uriase cu urina. Urina era atat de importanta pentru industria lanei, incat era impozitata. Urina reprezenta o sursa bogata de saruri, care curata hainele de lana. In era medievala, au aparut noi metode de tratare a lanei, eliminand astfel utilizarea urinei.
3. Baiatul de sacrificiu
"Baiatul de sacrificiu", in anii 1600-1700, era un copil de la curtea printului, care lua bataie in locul viitorului rege, cand acesta din urma facea o greseala sau nu se descurca bine la scoala. Baietii au aparut la curtea regala in secolele 15-16. Ei au fost recrutati in ideea "Dreptului Divin al Regilor", care spunea ca regii erau numiti de Dumnezeu si astfel nimeni, in afara regelui, nu-l putea pedepsi pe print. In situatia in care regele era mai mult plecat, tutorii printului nu puteau sa-l pedepseasca. Baietii de sacrificiu ai printului, "caii lor de bataie", erau educati si cresteau, practic, alaturi de altetea sa. Din cauza faptului ca printul si "sosia" sa cresteau impreuna, intre ei se formau relatii de fratie. Astfel, a crescut si eficienta acestui sistem, deoarece printul nu mai dorea sa faca greseli, pentru ca "baiatul de sacrificiu" sa nu aiba de suferit. Care era ideea pedepsirii acestui mic erou de sacrificiu? Cand vedea cum ii este batut cel mai bun prieten, printul incerca sa nu mai comita alte nazbatii pe viitor.
2. Groom of the Stool
Mai exact, era o persoana care il stergea pe rege la fund. In primii ani de domnie, Henric al VIII-lea a beneficiat de un asemenea "angajat". Totusi, cel care il stergea pe rege la fund nu era un oarecare, ci avea o educatie aleasa. Pozitia era una favorizata si multi si-ar fi dorit sa stea atat de aproape de monarh. In ciuda faptului ca se ocupa cu igiena corporala a regelui, "Groom of the Stool" avea un statut social deosebit.
1. Vidanjorul clasic
Acesta strangea excrementele din casele oamenilor. Odata cu aparitia toaletelor moderne, profesia a disparut. Latrina a servit pe post de toaleta inca din Evul Mediu. Vidanjorii aveau voie sa lucreze doar intre 21.00 noapte si 05.00 dimineata si in anumite zone, pentru a nu deranja pe nimeni. Din cauza mirosului insuportabil, multi vidanjori din timpurile stravechi au murit asfixiati (informatie atestata medical). Discutam, inevitabil, despre un job "de tot rahatul".