Studiu GfK: Climatul pentru consumatori s-a imbunatatit, dar acestia raman reticenti

Studiu GfK: Climatul pentru consumatori s-a imbunatatit, dar acestia raman reticenti studiugfkcumparareconsumatoriveniturieconomie

Criza financiara europeana a reescaladat in al doilea trimestru. Evaluarile consumatorilor privind viitorul starii economice si veniturilor, precum si dorinta de a face cumparaturi majore, variaza in functie de masura in care diferite tari sunt afectate de aceasta evolutie. Ca urmare, o stare de spirit proasta in randul populatiei este predominanta indeosebi in Grecia, Spania si Italia, tari aflate in centrul crizei. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, care ofera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica si veniturile, si asupra dorintei de cumparare in randul consumatorilor din 12 tari europene si din SUA.
In ultimele cateva saptamani si luni, o escaladare a crizei bancare a determinat revenirea crizei financiare in Europa. Situatia din Spania demonstreaza cat de strans legat este destinul unei tari de cel al bancilor sale. UE a aprobat 100 miliarde de euro pentru guvernul din Madrid, pentru ca acesta sa isi salveze institutiile financiare. Grecia si Irlanda au primit deja bailout-uri de miliarde de euro pentru bancile lor. Cu cat situatia dintr-o tara este mai critica, cu atat aceasta devine mai critica pentru bancile sale. Aceasta corelatie a fost dovedita din nou de criza. Pe de o parte, institutiile financiare isi sprijina guvernele aflate in dificultate prin cumpararea de obligatiuni guvernamentale. Si, pe de cealalta parte, guvernele intervin atunci cand lucrurile devin critice pentru bancile lor. Daca sectorul financiar al unei tari se afla intr-o stare precara, datoria suverana va creste. Ca rezultat, agentiile de evaluare reduc rapid rating-ul tarii respective, asa cum s-a intamplat recent in cazul Italiei.

La summit-ul UE din Bruxelles, de la sfarsitul lunii iunie, liderii europeni au convenit o extindere a pachetului de salvare pentru a veni in sprijinul tarilor din zona euro aflate pe un teren potential nesigur. In viitor, Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara (FESF) si Mecanismul European de Stabilitate (MES) vor avea mai multa flexibilitate in implementarea masurilor existente cu privire la fondul de salvare, in vederea stabilizarii pietelor de obligatiuni guvernamentale. Tarile din centrul crizei vor accesa cu mai multa usurinta fondurile de salvare a zonei euro, avand de indeplinit mai putine conditii. Italia si Spania sufera in momentul de fata din cauza ratelor mari ale dobanzilor, si se zbat sa faca rost de noi bani pe piete. In viitor, fondul de criza al MES va fi in masura sa ofere sprijin direct bancilor. Anterior acest lucru nu a fost posibil datorita Tratatului privind MES. Banii urmeaza sa fie transferati tarii respective, ceea ce va mari datoriile suverane ale tarilor, desi Italia si Spania au ridicat obiectii si au cerut ca aceste fonduri sa fie date direct bancilor salvate astfel incat bilanturile nationale sa ramana neafectate. O premisa obligatorie este insa organizarea unei activitati de monitorizare bancara uniforme in zona euro, in care un rol central sa ii revina Bancii Centrale Europene. In plus, a fost aprobat un program de redresare economica de 120 miliarde de euro. Reactiile pietelor la masurile de accelerare au fost pana in prezent pozitive.

In urmatoarele cateva luni se va vedea daca aceste masuri vor fi eficiente in reducerea severitatii crizei financiare si in prevenirea dezmembrarii zonei euro. Disponibilitatea guvernelor nationale afectate si a cetatenilor lor de a implementa reformele necesare va avea un rol decisiv.

Romania, mai putin afectata de criza financiara europeana

Deocamdata, Romania pare sa fi reusit sa ramana putin afectata de criza financiara europeana. Cu toate ca previziunile privind cresterea economica sunt mai putin optimiste, acestea se mentin la un nivel relativ ridicat. Conform Bancii Mondiale, economia Romaniei va creste anul acesta cu 1,2 procente. Acest lucru este demonstrat si de cresterea accentuata, in ultimele cateva luni, a asteptarilor consumatorilor privind starea economiei. Aceste asteptari pozitive sunt influentate in primul rand de rezultatele alegerilor locale. Aceasta deoarece promisiunile politicienilor sunt in general crezute de romani. Optimismul privind situatia economica este reflectat si pe piata muncii. Romania se numara printre tarile cu cele mai mici rate ale somajului din Europa. Aceasta da nastere la sperante privind cresterea veniturilor populatiei. Cu toate ca datele de baza sunt deocamdata bune, consumatorii romani sunt totusi atenti cand vine vorba sa cheltuiasca bani. Dorinta de a face cumparaturi majore a crescut in ultimele cateva luni, ramanand totusi la un nivel foarte coborat.

Asteptarile privind starea economiei:     -2,6 puncte
Asteptarile privind veniturile:                 1,6 puncte
Dorinta de cumparare:                           -18,4 puncte

Reescaladarea crizei financiare a luat prin surprindere aproape toate economiile europene. Portugalia si Romania ofera insa o raza de speranta. Perspectiva redresarii economice a fost considerata cel mai putin probabila de consumatorii din Italia (-60,2 puncte) si Cehia (-57,1 puncte). Cele mai ridicate valori s-au inregistrat in Franta (-8,2 puncte), Romania (-2,6 puncte) si Germania (3,0 puncte). Media in Uniunea Europeana se situeaza la -35 puncte. In SUA indicatorul se afla la 21,2 puncte.

In ciuda reescaladarii crizei financiare europene, asteptarile privind starea economiei in Romania au continuat sa isi revina. Desi indicatorul se situa la -26,2 puncte in martie, acesta a urcat la -2,6 puncte in iunie, ajungand astfel la cea mai ridicata valoare atinsa din noiembrie 2008. Indicatorul a atins valoarea minima in iunie 2010, cand s-a situat la -71 puncte. In ciuda tuturor problemelor, in acest interval, economia Romaniei s-a stabilizat in mod constant. In 2011, tara a inregistrat o crestere economica de 2,5 procente din PIB. Asteptarile privind starea economiei sunt pozitive si pentru 2012, preconizandu-se rate cuprinse intre 1,5 procente si 2 procente din PIB. In 2011 Romania a reusit sa respecte pragul de deficit fixat, de 4,4 procente din PIB. Rata somajului inregistrat oficial se situeaza la 7,7 procente. Insa aceasta evolutie pozitiva se afla inca pe un teren nesigur, fiind strans dependenta de situatia economica in zona euro, care este raspunzatoare de 55 procente din exporturile Romaniei. Pentru 2012, Guvernul Romaniei a fixat o noua limita a imprumuturilor de 1,9 procente din PIB. Si in Romania se fac auzite tot mai multe voci cerand ca consolidarea necesara a bugetului sa fie compensata cu mai multe stimulente pentru crestere si o imbunatatire semnificativa a competitivitatii. Cresterea economica sustinuta depinde de eficienta cu care Romania va stimula cererea domestica.

In multe tari europene, consumatorii anticipeaza o crestere a veniturilor in lunile care urmeaza, insa una foarte mica. Indicatorul a ramas in mare parte stabil, sau chiar s-a ameliorat. Cele mai coborate valori s-au inregistrat in Portugalia (-33,7 puncte), Grecia (-48,0 puncte) si Italia (-68,0 puncte). O crestere a veniturilor este anticipata de austrieci (-1,0 puncte), romani (1,6 puncte) si germani (40,1 puncte). Media in Uniunea Europeana este de -43 puncte, in SUA indicatorul situandu-se la 14,7 puncte.

In majoritatea tarilor europene, dorinta de cumparare a fost relativ constanta, la un nivel coborat sau foarte coborat. In unele tari aceasta s-a imbunatatit in ultimele doua luni. Consumatorii sunt ingrijorati de cresterea si mai mare a taxelor ca parte a masurilor de consolidare la nivel european. In unele tari au fost deja aprobate cresteri ale TVA, care vor intra in vigoare la inceputul anului viitor. Ca urmare consumatorii considera ca acum este momentul potrivit pentru a face cumparaturi majore. Exista insa o diferenta imensa intre a dori sa consumi si a fi in masura sa consumi. Multi oameni pur si simplu nu isi pot permite cheltuieli majore in momentul de fata, chiar daca este momentul potrivit. In prezent, cea mai coborata dorinta de cumparare se inregistreaza in Regatul Unit (-42,3 puncte), Portugalia (-43,2 puncte) si Grecia (-45,2 puncte). Cei mai dornici sa consume sunt bulgarii (8,5 puncte), austriecii (22,4 puncte) si germanii (32,7 puncte). Media la nivel de Uniune Europeana se situeaza la -23 puncte. SUA* are un nivel de -9,6 puncte.

Studiul

Aceste rezultate au fost luate din studiul GfK Climatul de consum MAXX, care are la baza interviuri cu consumatori efectuate lunar, la insarcinarea Comisiei Europene, in toate tarile Uniunii Europene. Studiul GfK Climatul de consum Europa asigura o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica si veniturile, si a dorintei de cumparare a consumatorilor din Austria, Bulgaria, Franta, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Cehia, Romania si Spania. Aceste doisprezece tari insumeaza circa 80% din populatia totala a tuturor celor 27 de tari ale UE.

Distributia lunara a interviurilor pe tarile studiate este urmatoarea:

Austria                         1.500

Bulgaria                        1.000

Franta                          3.300

Germania                     2.000

Grecia                          1.500

Italia                             2.000

Polonia                         1.000

Portugalia                     2.100

Regatul Unit                 2.000

Cehia                           1.000

Romania                       1.000

Spania                          2.000

*Incepand din martie 2011, GfK efectueaza de asemenea studiul Climatul de consum in SUA. Intrebarile sunt identice celor ale studiului efectuat in Uniunea Europeana. Avand in vedere seriile in timp relativ scurte disponibile, datele nu pot fi standardizate. In consecinta nu este posibila fixarea unei medii pe termen lung la 0.

Pentru informatii aditionale, accesati: http://www.gfk.com/consumer_climate_europe.

Tabelul de mai jos prezinta o vedere de ansamblu asupra indicatorilor individuali:

Asteptarile privind starea economiei
 
Acest indice are la baza urmatoarea intrebare adresata consumatorilor: "Cum credeti ca va evolua situatia economica generala in urmatoarele 12 luni?" (se va imbunatati considerabil – se va imbunatati usor – se va mentine aproximativ la acelasi nivel – se va inrautati usor – se va inrautati considerabil – nu stiu)

Asteptarile privind veniturile
   
Acest indice are la baza urmatoarea intrebare adresata consumatorilor: "Cum credeti ca va evolua situatia financiara a gospodariei dumneavoastra in urmatoarele 12 luni?" (se va imbunatati considerabil – se va imbunatati usor – se va mentine aproximativ la acelasi nivel – se va inrautati usor – se va inrautati considerabil – nu stiu)

Dorinta de consum si de cumparare

Acest indice are la baza urmatoarea intrebare adresata consumatorilor: "Credeti ca este recomandabil sa efectuati cumparaturi majore in momentul de fata?" (da, momentul este favorabil – momentul nu este nici deosebit de favorabil, nici deosebit de nefavorabil – nu, momentul nu este favorabil – nu stiu)

Sursa foto: Manager.ro