Cel mai controversat decret al lui Ceausescu

Cel mai controversat decret al lui Ceausescu decretul 770 din 1966interzicerea avorturilorceausescu

O natiune puternica este, obligatoriu, o natiune numeroasa. Ceausescu era convins de lucrul acesta si, in consecinta, proaspat ajuns la putere in 1965, visa cu ochii deschisi la o Romanie de 25-30 de milioane de locuitori care sa aiba mai multa greutate pe plan international. Nu era nimic exagerat in visul lui, credea el. Daca o familie saraca din Scornicesti (familia lui) reusise sa creasca 10 copii, in conditii foarte grele, era perfect logic ca familiile de tip nou, carora regimul comunist le punea totul la dispozitie (?), sa nu aiba nicio retinere in a avea cat mai multi copii. Rezultatul acestui rationament a fost emiterea unui decret ultra-contestat, cu efecte dramatice si care a devenit in timp un simbol al epocii comuniste: este vorba despre Decretul 770/1966 prin care se interziceau avorturile.
Decretul 770, emis in septembrie 1966 si intrat in vigoare la 1 octombrie acelasi an, interzicea tuturor femeilor sa faca intrerupere de sarcina, cu cateva exceptii: daca sarcina punea in pericol viata femeii, daca unul dintre parinti suferea de o boala transmisibila ereditar, daca mama prezenta invaliditati grave, avea peste 45 de ani sau nascuse deja 4 copii si, in fine, daca sarcina era urmarea unui viol sau a unui incest.

Cum orice om cu capul pe umeri putea banui, decretul, departe de a fi primit cu urale de catre populatie, a provocat ingrijorare. Si asta deoarece conditiile pe care regimul comunist se lauda ca le asigura erau total improprii pentru a creste o familie numeroasa: unde sa tii 4-5 copii? Cu ce sa-i hranesti, cu ce sa-i imbraci? Cine sa aiba grija de ei cat tu esti la serviciu? Erau intrebari concrete care necesitau solutii la fel de concrete, dar pe care regimul nu le furniza.

Ca urmare, femeile au inceput sa traiasca o adevarata teroare. Fiecare act sexual era asociat acum cu posibilitatea unei sarcini nedorite, iar o intarziere de o zi a menstruatiei starnea instantaneu panica. “Bai fierbinti, asta era prima masura”, isi aminteste D.D., o martora a acelor vremi. “Iar daca nu mergea, te apucai sa muti mobila prin casa, sa ridici ceva greu. Faceai munca de barbat, in speranta ca problema se va rezolva de la sine, dar nu obtineai intotdeauna ce voiai. Si-atunci solutia ramanea avortul ilegal.”

Aceeasi martora povesteste ca a facut cateva avorturi ilegale, ca mai toate femeile din perioada aceea. “Primul, pe o masa de bucatarie, la o «specialista» care nu era nici macar moasa, cu un calus in gura pe post de anestezie. Am plecat de acolo convinsa ca nu voi mai face niciodata sex. Dar dupa cateva zile, la un control clandestin, am aflat ca sunt in continuare insarcinata, asa ca am facut tot posibilul ca de data asta sa ajung la un doctor adevarat, care a terminat treaba pe o alta masa de bucatarie.”

Doctorii si asistentele riscau enorm
cand faceau intreruperi ilegale de sarcina

Decretul 770 califica fapta lor drept infractiune, pedepsita cu inchisoare si cu suspendarea dreptului de practicare a profesiei. In plus, medicii aveau obligatia sa anunte procuratura atunci cand o femeie se prezenta la spital cu o hemoragie datorata unui avort autoprovocat, in caz contrar riscand o pedeapsa cu inchisoare de la 1 la 3 luni.    

Existau insa destui medici care sa considere ca merita sa-si asume riscul, ca urmare se infiintasera adevarate retele implicate in intreruperi ilegale de sarcina. Retele care erau adesea denuntate chiar de femeile care fusesera cliente si care acceptau sa colaboreze cu Militia, in schimbul reducerii propriilor pedepse. Arhiva Ministerului Sanatatii este plina de dosare ale unor cazuri in care medici, asistente medicale si surori medicale (moase) si-au distrus cariera si viata, fiind acuzati de incalcarea prevederilor Decretului 770.

Iata cateva exemple:

“Dr. O.T. (medic ginecolog) in varsta de 58 de ani la data procesului in 1986, casatorit, tata al unui copil, a fost adus in fata justitiei pentru comiterea infractiunii de complicitate la provocare ilegala de avort. Instanta l-a considerat complice deoarece, dupa ce a vazut gravida, a refuzat sa-i faca intrerupere, dar a indicat persoana la care sa se adreseze. Sentinta penala nr.468 prevedea condamnarea la 1 an si 2 luni inchisoare. Ca o consecinta a condamnarii sale penale, printr-un ordin al Ministrului Sanatatii nr.102 din 31 martie 1987, doctorului O.T. i s-a supendat dreptul de practicare a profesiei medicale. A fost incadrat pe un post de oficiant sanitar.”

“B.O. (sora medicala) in varsta de 38 de ani la data procesului in 1986, casatorita, mama a doi copii, a fost adusa in fata justitiei pentru comiterea infractiunii de provocare ilegala de avort. Cauza inculparii mentionata in dosarul penal nr. 1956/1986 era pericolul social al faptei. Sentinta penala nr.996 prevedea pedeapsa cea mai grea, de 2 ani si 8 luni, sporita la 3 ani inchisoare. La aplicarea celei mai grele pedepse s-a tinut cont de faptul ca inculpata a comis in perioada 1985-1986 un numar de 6 infractiuni de provocare ilegala de avort. Ca o consecinta a condamnarii sale penale, printr-un ordin al Ministrului Sanatatii nr.457 din 23 decembrie 1987, surorii medicale B.O. i s-a suspendat dreptul de practicare a profesiei.”  

In ciuda acestor riscuri, avorturile ilegale erau frecvente, pentru ca femeile nu prea aveau de ales: prezervativele (chinezesti) disparusera treptat din farmacii, iar alte contraceptive care se comercializau pe piata neagra   – sterilete autohtone produse ilegal, pilule si spermicide preparate din unt de cacao si chinina – aveau preturi prohibitive pentru majoritatea femeilor.

Ca urmare, singurele solutii ramaneau metoda calendarului (ineficienta pentru femeile trecute de 45 de ani, cu ciclu neregulat), coitul intrerupt si avortul autoprovocat sau realizat de medici intelegatori (sau de pseudo-medici), asa cum am descris mai sus.

Si-a atins Decretul 770 scopul?

E greu de estimat. E-adevarat, in 1967, la 1 an dupa intrarea decretului in vigoare, numarul de nasteri s-a dublat – de la 14,3 la mia de locuitori in 1966, la 27,4 - dar ulterior numarul a tot scazut, astfel ca in anii ’80 aveam din nou situatia din 1966, cu cca 16 nasteri la mia de locuitori.

Ce s-a schimbat insa in mod clar a fost rata mortalitatii materne, ajunsa in 1989 la incredibilul nivel de 170 de decese la suta de mii de nasteri, adica de 10 ori mai mult decat cea mai mare rata inregistrata vreodata in Europa. Potrivit datelor Centrului de Statistica si Documentare Medicala, 9.452 de femei au murit intre anii 1966 si 1989 din cauza avorturilor operate in conditii necorespunzatoare.

Si s-a mai schimbat ceva: a scazut calitatea... invatamantului. Da, regimul comunist pur si simplu a pierdut din vedere faptul ca numarul mare de copii nascuti in perioada de dupa Decret urma sa aduca in cativa ani o presiune crescuta asupra sistemului de invatamant. Acest sistem a fost nevoit sa-i absoarba pe toti, in conditiile in care nu existau suficiente scoli, si astfel s-a ajuns la invatatul in trei sau chiar patru schimburi, cu ore micsorate si cu profesori formati la repezeala, pentru a acoperi necesarul de cadre didactice.

Cam atat despre aceasta amintire din Epoca de Aur. Incheiem aici, nu inainte de a remarca faptul ca Ceausescu a emis Decretul 770 avand in vedere aparitia unei generatii nou-noute de romani, care sa fie educate in spiritul valorilor comuniste si al fidelitatii fata de Partid. Ori exact aceasta generatie a fost cea care a animat strazile in decembrie 1989 si l-a rasturnat pe dictator.