Analizele Manager.ro: Mari scandaluri din istoria recenta a SUA. Violentele din Los Angeles (I)

Analizele Manager.ro: Mari scandaluri din istoria recenta a SUA. Violentele din Los Angeles (I) los angeles 1992violente in los angelesrodney king

In primavara anului 1992, orasul Los Angeles s-a confruntat cu cele mai violente tulburari de strada pe care le-a cunoscut vreodata America. In doar 6 zile s-au inregistrat 53 de morti, 2.400 de raniti, 7.000 de incendieri, 3.100 de magazine distruse si pagube totale de aproape 1 miliard $. Ce a putut declansa o asemenea izbucnire de violenta? Raspunsul s-ar putea sa va surprinda: punctul de plecare al acestei tragedii a fost o banala urmarire in trafic a unui sofer beat.
Totul a inceput in seara zilei de 3 martie 1991, cand afro-americanul Rodney King, aflat la volanul unei masini pe o autostrada din apropiere de Los Angeles, a refuzat sa opreasca la semnalele unei patrule de politie. Evident, a inceput o urmarire nebuna, cum vedem adesea la stiri, in care au fost implicate mai multe masini de politie si care s-a terminat dupa aproape 10 km, cand fugarul a fost fortat sa opreasca.

Ceea ce s-a intamplat in continuare nu este nici acum foarte limpede: conform declaratiilor politistilor, King s-a dat jos din masina, beat, si a inceput sa actioneze intr-un mod bizar, chicotind, batand din picioare si facand cu mana elicopterului politiei care survola zona. A fost somat sa se intinda la pamant si s-a conformat.

Parea sa fie neinarmat si de-aceea politistul cel mai mare in grad, Stacey Koon, le-a ordonat celorlati politisti – Briseno, Powell, Solano si Wind – sa il imobilizeze printr-o tehnica numita “swarm” (roi) care presupune ca un suspect sa fie imobilizat simultan de mai multi politisti cu mainile goale, fara sa se faca uz de arma.

King s-a opus insa acestei actiuni si, intrucat nu era deloc firav (avea 1,90 m si aproape 100 kg), politistii s-au trezit pusi in dificultate: Powell si Briseno au fost trantiti la pamant, Briseno incasand cu aceasta ocazie si o lovitura in piept, iar King, cu o atitudine agresiva, s-a ridicat si s-a indreptat spre ofiterul Koon. Acesta a fost nevoit sa foloseasca de doua ori pistolul cu socuri electrice din dotare, reusind sa-l doboare pentru cateva secunde.

Ce nu stiau insa politistii era faptul ca in timpul acesta un cetatean care locuia in apropiere, George Holliday, isi pregatea camera video, urmand sa faca de pe terasa casei sale o inregistrare ce avea sa arunce tot Los Angeles-ul in aer. Ce a inregistrat Holliday?

Filmul sau, care poate fi vizionat pe YouTube intr-o varianta scurta, incepe din momentul in care King este la pamant. Primele cadre arata cum acesta se ridica nesigur, cu firele de la pistolul cu socuri electrice atarnandu-i de corp, si se indreapta spre Koon. In acel moment, Powell il loveste cu bastonul in cap si il doboara, dupa care il mai loveste de cateva ori. Briseno intervine si il opreste. King se ridica insa din nou, iar Powell si Wind incep sa-i aplice lovituri, atat cu bastoanele, cat si cu picioarele. Intr-un final, dupa 56 de lovituri de baston si 6 lovituri de picior, King este imobilizat si tarat pe marginea soselei, in asteptarea unei ambulante - totul intr-o inregistrare de 1 minut si 21 secunde.

Holliday s-a dus cu inregistrarea aceasta direct la postul de televiziune KTLA, care n-a ezitat sa o dea pe post, dar intr-o varianta ciuntita, din care lipsea exact partea de inceput in care Rodney se opunea arestarii. A fost un breaking-news cum rar se poate vedea. Iar televiziunile din intreaga tara au preluat apoi inregistrarea si au difuzat-o de mii de ori, transformand astfel un incident izolat (si care cu siguranta ar fi fost uitat in cateva zile) intr-un eveniment de senzatie, ce a trebuit sa fie privit cu toata seriozitatea de catre autoritati. Ca urmare, procuratura s-a autosesizat si i-a acuzat pe Koon, Powell, Briseno si Wind de utilizarea excesiva a fortei (King a avut fata tumefiata, o fractura de glezna, numeroase vanatati si rani sangerande).

Procesul nu s-a judecat insa in Los Angeles, de teama ca juratii sa nu fie intimidati in vreun fel, ci intr-o mica localitate din apropiere, Simi Valley, unde un juriu format din localnici (10 albi, 1 hispanic si 1 asiatic) a decis, dupa vizionarea intregii inregistrari, ca cei patru politisti sunt nevinovati.

Decizia a fost pronuntata la ora 15:15, la 15:45 Los Angeles-ul a inceput sa fiarba. Mai intai, cca 300 de afro-americani s-au strans sa protesteze in fata tribunalului, apoi numarul lor a crescut din ce in ce mai mult. Mai multi politisti au fost trimisi sa linisteasca spiritele, dar era evident ca ei insisi se aflau in mare pericol, asa ca au fost retrasi rapid.

Nebunia s-a declansat la ora 18:45, prima victima fiind un sofer de camion, Reginald Oliver Denny, care avea vina ca era alb. A fost tras afara din masina sa pe cand era oprit la un semafor si batut cu bestialitate de 3 afro-americani. Intreg incidentul a fost transmis in direct de o echipa TV aflata intr-un elicopter. Politia n-a intervenit, avand ordine sa se retraga pentru propria securitate, in consecinta asemenea atrocitati au continuat. Alti cativa soferi albi au fost atacati in acelasi loc si batuti pana au fost lasati inconstienti.

Zilele urmatoare au fost un haos. S-au produs jafuri, crime, au fost incendiate sute de cladiri, au fost devastate magazine. Primarul a declarat starea de urgenta si a asteptat ajutoare, dar acestea, contrar a ceea ce vedem prin filme, au sosit cu mare intarziere. Garda Nationala din California nu era pregatita, nu dispunea de echipament si de munitie adecvata, si de-abia in a patra zi, odata cu trimiterea in zona a 4.000 de militari, a putut  fi restabilita ordinea. Bilantul acestor tulburari? 53 de morti, 2.400 de raniti, 12.000 de arestari, pagube de 1 miliard $.

Nemultumirile erau insa in continuare prezente, astfel ca autoritatile au decis ca procesul celor patru politisti sa fie rejudecat. Iar noua sentinta, data in aprilie 1993 in urma a 7 zile de deliberare, a fost una dura, menita sa dea satisfactie comunitatii afro-americane si sa elimine posibilitatea repetarii violentelor din urma cu 1 an: ofiterii Koon si Powell au fost condamnati la cate 30 de luni de detentie si cazul a fost inchis.

Pentru protagonistii acestui incident au mai fost insa si alte urmari: Briseno si Wind, desi n-au fost gasiti vinovati, au considerat ca e mai bine sa se retraga din LAPD, iar King a primit despagubiri de 3,8 milioane $ din partea Primariei Los Angeles si s-a apucat de afaceri, infiintandu-si o casa de discuri. N-a avut insa succes.

Analistii au cautat ulterior tot felul de explicatii sofisticate pentru ceea ce s-a intamplat, luand in calcul nivelul de trai scazut al comunitatii afro-americane, inechitatile sociale, lipsa de educatie, alte abuzuri ale politiei etc. Dar, privita din afara si fara idei preconcepute, intreaga situatie nu e chiar asa de complexa si pare sa aiba un singur vinovat: pe Rodney King insusi.

King a fost „scanteia” care a declansat intreg lantul de evenimente: a condus beat, a incercat sa se sustraga controlului politiei, a devenit agresiv in momentul arestarii si toate intamplarile ulterioare - reactia politistilor, procesul in care acestia au fost achitati, violentele din LA - au fost rodul acestui comportament initial al sau. Fara acest comportament nu am fi discutat astazi despre tulburarile din Los Angeles, din primavara lui 1992.

Multi s-au revoltat in fata brutalitatii politiei, derutati si de inregistrarea video ciuntita, si au presupus ca aceasta brutalitate s-a nascut din nimic. E o presupunere gresita, insa. In primul rand, cazierul lui King ar fi trebuit sa le dea de gandit: la data incidentului individul era deja un infractor experimentat, condamnat pentru jaf armat, care ulterior, in perioada 1992-2011, a mai fost arestat de 11 ori.

Si, in al doilea rand, nu trebuie neglijat un amanunt extrem de sugestiv: in timpul urmaririi din seara zilei de 3 martie 1991, in masina cu Rodney King se aflau si doi prieteni ai sai care, ca si King, au fost somati si arestati de exact aceiasi politisti. In mod bizar insa, cei doi n-au suferit nici macar o zgarietura.