Analizele Manager.ro: Concedierile sunt la moda. Dar atentie la concedierile colective!

Analizele Manager.ro: Concedierile sunt la moda. Dar atentie la concedierile colective! concediereconcediere colectivaconcedieri colectivecontract pe durata determinata

Nu atragem degeaba atentia asupra concedierii colective. O concediere colectiva este mai mult decat o suma de concedieri individuale, ea poate avea efecte sociale majore, paralizand uneori comunitati (localitati) intregi. Din acest motiv, legea prevede o procedura speciala, drepturi deosebite pentru salariatii concediati, conditii in plus pentru angajatori la operarea concedierii. Sunt atatea chestiuni de avut in vedere incat aceasta masura se poate dovedi in unele cazuri mai problematica decat pastrarea intregului colectiv.
In primul rand sa spunem ca, in mod surprinzator, concedierea colectiva este singura tema din dreptul muncii unde exista reglementari europene clare, concrete. In general Comisia Europeana este destul de vaga in ceea ce priveste raporturile de munca (exista doar unele precizari referitoare la sanatatea si securitatea in munca si la interzicerea discriminarii), exceptie face aceasta concediere colectiva unde avem directive, detalii si regulamente ce trebuie cuprinse in legislatia interna (vezi Directiva Consiliului Europei 98/59/CE).

De exemplu, una dintre conditiile impuse pentru operarea unei concedieri colective corecte o constituie plata unor salarii compensatorii. Aici nu exista diferente intre concedierea individuala si cea colectiva: atat salariatul concediat prin concediere individuala, in temeiul art.65 din Codul Muncii (desfiintarea postului), cat si salariatul concediat prin concediere colectiva beneficiaza de o plata compensatorie egala cu un salariu. Acesta este un cuantum minim, prevazut in Contractul colectiv de munca la nivel national, dar contractele colective la nivel de ramura sau de unitate pot sa contina prevederi mai favorabile angajatilor, in sensul ca platile compensatorii pot fi mai consistente.

De ce sunt desfiintate posturile?

Nu neaparat din cauza dificultatilor financiare. Singurul lucru despre care vorbeste Codul Muncii este desfiintarea posturilor din motive independente de persoana salariatului, oricare ar fi ele. Prin urmare, nu e obligatoriu ca firma sa treaca printr-o criza economica. Dimpotriva, poate chiar sa aiba profit.

Prof. univ. dr. Raluca Dimitriu, specialist litigii de munca:
“Exista spete in care angajul concediat a contestat decizia firmei, invocand faptul ca aceasta are profit, iar instanta a respins contestatia. Adevarul e ca pot sa desfiintez locurile de munca indiferent din ce motiv. Consider ca in felul acesta imi desfasor activitatea mai bine. Este suficient.
Problema apare, insa, daca invoc un motiv. Deci, daca sustin ca am desfiintat locurile de munca din motive de dificultati financiare, atunci asta trebuie sa fie adevarat. Caci aceasta sustinere poate sa fie contestata. Drept urmare, poate sa fie mai simplu sa nu invoc motivul. Intr-un caz s-a inserat doar decizia adunarii generale, privind comasarea unor departamente. Atat. Adunarea generala a decis comasarea departamentelor fara sa se arate si de ce. Si instanta nu a mers mai departe.
Deci, motivul concedierii este analizat sub aspectul legalitatii sale si nu sub aspectul oportunitatii sale. Instanta nu are competenta sa zica «Nu trebuia sa concediezi salariati, aveai posibilitatea sa te redresezi economic in alt fel» - asta nu e de competenta instantei. Ceea ce poate sa zica instanta este «Nu ai respectat procedura legala» sau «Ai afirmat ca te gasesti in dificultati si nu te gasesti». Mai bine nu fac aceasta afirmatie decat sa nu corespunda realitatii.”

Concediere progresiva, o modalitate de eludare
a dispozitiilor legale privitoare la concedierea colectiva

O companie cu 300 de salariati concediaza 29 de oameni intr-o luna si 25 in luna urmatoare, in total 54 de oameni. Din moment ce se respecta conditia legala de a nu fi concediati mai mult de 10% din numarul total al angajatilor in decursul unei luni, aceasta nu este concediere colectiva, ci concediere progresiva.

Prima intrebare este daca o asemenea practica este OK. Da, este posibil un val de concedieri succesive, pentru a eluda dispozitiile privitoare la concedierea colectiva. Nu este insa neaparat si recomandabila o astfel de masura, mai ales in conditiile in care platile compensatorii sunt, pana la urma, aceleasi.

Aceasta practica destul de larg intalnita nu a adus foarte multe avantaje angajatorilor care au optat pentru ea. In plus, in instante se utilizeaza deja conceptul de abuz de drept. Pe aceasta zona, abuzul de drept poate reprezenta utilizarea practica a concedierilor individuale succesive in valuri, pentru eludarea dispozitiilor privitoare la concedierea colectiva.