Viorica Dancila - Un destin imposibil de anticipat

Viorica Dancila - Un destin imposibil de anticipat viorica dancilaalegeri prezidentiale

Si, totusi, iata ca se poate. Viorica Dancila a ajuns sa fie candidatul PSD la alegerile prezidentiale din toamna acestui an. O situatie imposibil de anticipat in urma cu jumatate de an, cand despre doamna Viorica Dancila auzeam fie in contextul unei noi "perle" rostite de domnia sa, fie dupa ce auzeam de la Liviu Dragnea indemnul catre ea, de a vorbi. "Va va explica mai multe doamna premier". Si, timida, nesigura si parca uitandu-se la Dragnea ca un copil la educatoare asteptand o soapta la refrenul cantecelului cu Mos Craciun, incepea sa spuna ... ce spunea ea acolo.
Dancila este expresia politicii romanesti in cea mai brutala forma materializabila pe Pamant. Cu o ascensiune fulminanta, bazata pe nimic, sau bazata pe contravalori, ar spune academicienii, Viorica Dancila a reusit sa ajunga in paginile istoriei Romaniei contemporane fara sa aiba macar vreo contributie notabila in vreun domeniu, in vreo activitate, in vreo ceva, orice.

Daca inainte castiga mii de euro lunar din fotoliul de europarlamentar si nu stia aproape nimeni de ea, odata ajunsa in functia de premier, multi s-au ingrozit imaginandu-si performantele ei ca europarlamentar, in conditiile in care exprimarea in limba romana este o cursa 300 de metri garduri pentru persoane imobilizate la pat.

Insa dincolo de ascensiunea politica, altceva ar trebui sa ne trezeasca interesul. Este vorba despre integralitatea omului Viorica Dancila. 

Este notabila antiteza dintre Dancila cea de-a dreapta liderului absolut, Liviu Dragnea si Dancila de astazi, care vine si spune ca ce a fost in trecut ramane in trecut, PSD-ul e altul acum, ea e alta si "greselile din trecut nu se vor mai repeta". 

Dancila este omul care aspira catre prima functie in stat, la doar 3-4 luni de cand porecla general valabila in Romania era de "marioneta lui Liviu Dragnea". Marioneta sau nu, Liviu Dragnea a propulsat-o pe Dancila in primul esantion al politicii romanesti, cu gandul ca va fi ... cooperanta. Si a fost. 

Din cea care nu i-a iesit lui Dragnea din cuvant, se naste astazi iluzia PSD-ului pentru izbanda la prezidentiale. Dancila ar fi putut castiga simpatie sociala cumva in randurile celor care dezavueaza politica de stanga si in special PSD. Ar fi putut pune capat presiunilor politice pe sistemul judiciar fie public, fie din cabinetul sau.

Dar acest lucru nu s-a intamplat si noua, cetatenilor de rand, ne vine retorica intrebare: Care este versiunea adevarata a Vioricai Dancila? Cea by Dragnea sau cea free mood de acum? Pentru ca cele doua Viorici se contrazic antagonic.

Pro sau Contra Viorica Dancila? Indiferent de versiunea Vioricai care candideaza la prezidentiale, capacitatile intelectuale, politice si profesionale ale Vioricai Dancila nu indeplinesc rigorile standardelor pe care le impune functia de sef de stat.

Nu ca nu ar avea dreptul oricine sa candideze si nu ca nu ar fi candidat multi pe nedrept in Romania, insa parca flagrantul nepotrivirii portretului Vioricai cu cel de sef de stat e izbitor si usturator pe retina.

In calitate de premier, Viorica Dancila a daramat atat PSD, cat si economica tarii, in ultimii trei ani avem zero spitale noi, zero autostrazi, avem deficit bugetar, avem deficit de cont curent, deficit comercial, suntem campioni la inflatie in UE si mediul de afaceri este tratat ca inamicul public numarul 1, sufocat de birocratie si taxe, avem printre cele mai costisitoare aparate bugetare din UE si, mai nou, avem pensii speciale si promisiuni populiste cu dublarea pensiilor clasice, desi bugetul e la pamant. Avem datorie externa colosala, iar Guvernul se imprumuta haotic si avem o imagine degradata si degradanta in UE, care ne considera o tara corupta ce punem in pericol independenta justitiei. Avem amenintari cu declansarea procedurii de infringement sau a Articolului 7, avem numai lucruri bune, evident, care au existat dintotdeauna intr-o oarecare masura, insa dimensiunea negativa s-a accentuat odata cu ultima guvernare.

Calitatea de politician se vede in Executiv. Aici se vede abilitatea de a jongla cu deciziile, aici se face bugetul, aici se fac calculele si se transeaza situatiile care ard. 

Institutia presedintelui este, mai mult sau mai putin, protocolara in Romania. Cu exceptia catorva puteri de ordin miliar, presedintele nu are atributii de lider de tara, nici macar in cea mai simpla definitie a acestei expresii. Un partid ca PSD, care a vrut mereu sa fie acolo sa saliveze deasupra ciolanului, nu ar avea motive constitutionale pentru care sa isi doreasca fotoliul de la Cotroceni. Este si a fost vorba intotdeauna de orgoliu politic.

In fond, cine nu o place pe doamna Dancila ar putea sa ii ureze succes la prezidentiale. Astfel, de la Cotroceni, Dancila ar avea puteri infinit mai limitate la nivel decizional decat are acum, deci, nu prea ar putea face aproape nimic. Ar putea doar sa vorbeasca, sa fie un presedinte jucator si sa tina prelegi la tv sau conferinte de presa. Asta ar putea teoretic. In cazul domniei sale, ar fi nevoie de infiintarea unor departamente abilitate, daca imi e permisa nota de realism.

De asemenea, realist este si ca PSD ii va fi mai mult decat dificil sa obtina o victorie in noiembrie, indiferent daca numele candidatului e Viorica Dancla sau oricum altfel.

Poate, daca alegerile erau anul viitor, memoria colectiva se mai deteriora, cum e traditia la noi, insa valul de antipatie pe care sta acum PSD este inca precum un butoi de pulbere, iar prezidentiabilele e posibil sa ofere un nou moment marca 26 mai, care sa permita romanului sa rabufneasca si sa iasa masiv la urne, dorind sa isi ia revansa pentru 3 ani in care a simtit orice, in afara de faptul ca i-ar pasa vreunuia de la Putere si de el, de parintii lui, de afacerea lui, de copiii lui, de studiile lui, de locul lui de munca, de neajunsurile lui.

Citeste si: ALDE, dezamagit de PSD