Unde am fi fost astazi daca nu am fi aderat la Uniunea Europeana?
Ni se pare astazi foarte normal sa calatorim fara probleme in Occident, sa muncim sau sa ne facem vacantele acolo, sa ne trimitem copiii cu burse Erasmus la universitati prestigioase din Franta, Germania sau Olanda, sa vorbim la telefon si sa accesam Internetul oriunde pe continent la aceleasi tarife ca in Romania, sa construim proiecte de infrastructura cu bani europeni, sa beneficiem de sprijin in situatii de criza (vezi pandemia de acum cativa ani).
Dar cati dintre noi realizeaza ca toate aceste avantaje se datoreaza
in exclusivitate aderarii la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007?
Au trecut 17 ani de atunci. O perioada suficient de lunga ca sa uitam cum era inainte de aderare, in anii ‘90, cand ne umileam pe la consulatele straine pentru vize de intrare in tarile din Vest, cand n-aveam mall-uri si hypermarket-uri, ci doar tarabe stradale cu „turcisme”, cand nu existau McDonald’s/KFC/Pizza Hut si nici locuri de munca in multinationale, iar inflatia atingea o medie de 200% pe an (256,1% in 1993).
Aderarea la Uniunea Europeana este cea care a schimbat situatia. Fara UE am fi fost tot acolo, la nivelul anilor ‘90. Nu e niciun dubiu. UE este singura explicatie pentru faptul ca perioada 2007-2023 a fost atat de diferita de perioada 1990-2007. Fara UE am fi perpetuat la nesfarsit anii ‘90 si, cine stie, am fi fost acum foarte „atractivi” pentru Rusia, pe modelul Ucrainei.
Sa privim, asadar, cu obiectivitate momentul 1 ianuarie 2007. Nu suntem piata de desfacere pentru rebuturile Vestului si nici slugile Bruxelles-ului, cum tot incearca diversi sa ne convinga. Aderarea la UE a adus investitii straine, dezvoltare, modernizare si, in esenta,
o crestere consistenta a nivelului de trai. Si, pana la urma, acesta e singurul lucru care conteaza.