Tariceanu a vorbit din nou, spunand: "Ii atrag atentia dlui senator de la USR ca a facut acuzatii pe care nici procurorii nu au indraznit sa le faca, cel mai pervers efect al unor astfel de dosare este ca submineaza democratia. De ce mai avem nevoie de democratie cand putem fi condusi de o suta de procurori vanjosi de si securistii care il manevreaza pe presedinte? Trebuie sa vorbim de coincidentele din acest dosar. Cand se intampla permanent nu se mai numeste coincidenta, ci obisnuinta si protocol.
"Nu ati vazut dosarul, dar cereti urmarirea penala a unei persoane ca sa vedeti daca e vinovata sau nu. Poate ar fi fost nevoie si de alte dovezi, poate ar fi fost nevoie si ca acuzatia DNA sa fie dovedita cu documente, mi-e greu sa inteleg cum sunteti atat de categorici si ati luat deja decizia fara sa studiati dosarul, aceasta bascalie de comportament nu poate fi admisa in plenul Senatului. Eu fac apel la toate autoritatile publice sa ia in serios toate efectele juridice ale unei asemenea actiuni astfel incat sa nu fie pus senatul in situatia sa dea un vot politic la o solicitare cu caracter penal", a spus senatorul PSD Serban Nicolae
"O jumatate de an domnul Tariceanu a trait intr-o bula scutita de principiul constitutional potrivit caruia ”nimeni nu este mai presus de lege”. Dosarul lui Tariceanu a fost inchis intr-un fiset metalic de la etajul 5 si este important ca justitia sa fie infaptuita de judecatori in sala de judecata. Pentru noi este vital sa stim daca cel de-al doile om din statul roman este sau nu dincolo de orice suspiciune de primire de mita. Acum avem ocazia sa-i oferim sansa unei confruntari cu probe, avem ocazia sa votam ridicarea imunitatii astfel incat judecatorii sa-si poata face treaba", a declarat senatorul USR George Dirca.
"Azi nu discutam despre vinovatia domnului Tariceanu, noi nu suntem judecatori. Treaba noastra este sa nu blocam activitatea de urmarire penala, ci sa respectam prin votul pe care-l vom da azi separatia puterilor in stat. Noi nu spunem ca dl Tariceanu este vinovat, dosarele trebuie discutate in instanta", a spus liderul senatorilor PNL, Florin Citu.
La sedinta, Tariceanu le-a impartit senatorilor un document de 11 pagini, pe care l-a si citit ulterior, document prin care incearca sa-i conviga sa voteze impotriva ridicarii imunitatii sale. Iata cateva dintre argumentele aduse de Tariceanu pentru a convinge senatorii sa nu voteze pentru ridicarea imunitatii:
-Invoca o recomandare a Comisiei de la venetia, potrivit careia procedurile speciale de ridicare a imunitatii ce trateaza raspunderea ministeriala au mai degraba un caracter politic decat penal (…) procesul decizional necesitand o analiza temeinica bazata pe discernamant politic (cererea DNA de ridicare a imunitatii a fost ingropata in comisia juridica a Senatului din noiembrie 2018);
Continutul complet al celor 11 pagini in care Tariceanu justifica cererea sa de neridicare a imunitatii:
"Punctul de vedere al dlui Calin Popescu-Tariceanu referitor la cererea de incepere a urmaririi penale
3 iunie 2019
I Considerente juridice
1. Limitele analizei sesizarii
Senatul a fost sesizat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie cu o cerere de urmarire penala formulata la adresa mea, in calitate de fost Prim-ministru, insotita de o selectie a materialului de cercetare penala.
Prin procedura declansarii urmaririi penale de catre alte autoritati publice decat organele de urmarire penala, prevazuta de art. 109 din Constitutie, se stabileste o garantie constitutionala de ordin procedural, menita sa ocroteasca interesul public, si anume realizarea actului de guvernare prin exercitiul mandatului. Aceasta garantie impune ca autoritatea decizionala, in cazul nostru Senatul, sa intreprinda o dubla evaluare:
a) Daca acuzatia adusa in referatul DNA este clara, precisa, corecta si serioasa si daca se bazeaza pe elemente de fapt si de drept incontestabile si suficient de conturate pentru a permite apararea, cu respectarea art. 6 si 7 din Conventia europeana a drepturilor omului.
b) Daca ancheta penala nu urmareste scopuri de natura politica, ce vizeaza impiedicarea exercitarii, in conditii normale, a mandatului de senator.
2. Criteriile imunitatii parlamentare
Comisia ar fi trebuit sa analizeze cererea de urmarire penala raportandu-se la criteriile obiective de definire si incadrare a institutiei imunitatii parlamentare stabilite prin jurisprudenta Curtii Constitutionale si in Raportul Comisiei europene pentru democratie prin drept (Comisia de la Venetia) , aplicabile si in cazul meu.
In Raportul sus-mentionat, Comisia de la Venetia a subliniat ca procedurile speciale de ridicare a imunitatii ce trateaza raspunderea ministeriala au mai degraba un caracter politic decat penal, iar atunci cand sunt prevazute in legislatiile nationale, asa cum prevede art. 109 din Constitutia noastra, procesul decizional necesita o analiza temeinica bazata pe discernamant politic (pct. 88 din Raport).
Comisia de la Venetia a precizat ca, pentru a atrage raspunderea penala, incalcarea legii de care este acuzat membrul Guvernului trebuie sa fie clara.
De asemenea, a remarcat ca in privinta procedurilor de punere sub acuzare a unui ministru, trebuie respectate elementele fundamentale ale unui proces echitabil, in primul rand dreptul la aparare si prezumtia de nevinovatie (pct. 84).
In acelasi timp, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei , a impus ca raspunderea penala a ministrilor sa respecte art. 7 din Conventia europeana a drepturilor omului, cat si alte cerinte ce decurg din principiul legalitatii, cum sunt certitudinea juridica, previzibilitatea, claritatea, proportionalitatea si tratamentul egal (pct. 3.3).
Astfel, Senatul se va asigura ca oricare dintre principiile de drept de mai jos nu sunt incalcate pentru a putea decide sa se deschida procedura de urmarire penala a unui fost prim-ministru, actualmente senator:
a) investigatia penala nu este de natura sa afecteze independenta si libertatea de exercitare a mandatului prin demararea unui caz care poate fi considerat o actiune politica;
b) investigatia penala nu este construita ca prin ea insasi sa fie de natura sa rastoarne prezumtia de nevinovatie ;
c) cererea de urmarire penala nu infrange garantiile de independenta ale senatorului fata de celelalte puteri ale statului, sau in raport cu majoritatea parlamentara .
Doar prin analiza acestor criterii se poate stabili legitimitatea deciziei prin care se cere urmarirea mea penala, fara ca prin aceasta sa-mi fie afectata exercitarea mandatului, astfel incat ratiunile oricarei decizii, fie ea de aprobare sau refuz, sa fie stabilite in mod obiectiv si sa nu se poata constitui intr-un mecanism de obstructionare a justitiei.
3. Circumstantele concrete ale cererii de urmarire penala redactata la adresa mea in calitate de fost Prim-ministru
Presupusele fapte penale sunt descrise in referat ca fiind savarsite pana in luna noiembrie 2008, cu 10 ani inaintea sesizarii Senatului si se refera la exercitarea atributiilor mele de prim-ministru.
Raportandu-se la criteriile obiective de analiza a garantiilor constitutionale privind imunitatea si analizand referatul, circumstantele obiective si declaratiile facute de mine in cadrul audierilor, Senatul ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele:
a) Referitor la criteriul nr. 1, investigatia penala nu este de natura sa afecteze independenta si libertatea de exercitare a mandatului prin demararea unui caz care poate fi considerat o actiune politica.
Pentru a putea fi examinata aplicarea acestui criteriu este necesara analiza activitatii mele in exercitarea mandatului.
Astfel, in exercitarea mandatului meu de senator si de Presedinte al Senatului Romaniei, am luptat si actionat public impotriva abuzurilor din justitie (cu precadere in faza urmaririi penale) acuzand in mod constant parchetul (in special DNA) de incalcarea drepturilor omului si de implicare politica .
Mai mult, in calitate de senator, am initiat un proiect de lege adoptat de Parlament prin care s-a reglementat declasificarea protocoalelor de cooperare intre autoritatile din justitie si serviciile de informatii, precum si eliminarea efectelor generate prin incalcarea articolului 6 din Conventia europeana a drepturilor omului.
De asemenea, in calitate de senator si lider al unuia dintre cele doua partide care asigura majoritatea parlamentara, am sustinut impreuna cu intreg grupul politic din care fac parte, introducerea in legile de organizare a justitiei a principiului raspunderii magistratilor pentru erorile judiciare si transferul competentei de investigare a magistratilor de la DNA la o sectie distincta a Parchetului General.
Toate aceste elemente au fost percepute negativ de DNA, inclusiv prin pozitii publice critice la adresa Parlamentului, aspect sanctionat, de altfel, chiar prin decizii ale Curtii Constitutionale (Deciziile nr. 63 si 611/2017)
Un alt aspect este cel al declansarii, in calitatea mea de Presedinte al Senatului, a unor actiuni de constatare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public si Parlament, solutionate de Curtea Constitutionala prin castig de cauza dat Parlamentului si constatarea conduitei culpabile a Ministerului Public .
Asadar, pozitiile antagonice pe care le-am avut cu Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt de notorietate si s-au materializat prin actiuni concrete ce tin de natura exercitarii mandatului de membru al Senatului.
De asemenea, este bine cunoscut ca acelasi Parchet a realizat o alta ancheta la adresa mea si a dispus trimiterea mea in judecata pentru savarsirea de fapte penale, in Dosarul penal nr. 2553/1/2016. Acele acuzatii au fost ulterior respinse de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a constatat ca faptele nu exista si a dispus achitarea. Hotararea reprezinta un verdict judiciar definitiv pronuntat de o curte independenta si contureaza netemeinicia acuzatiilor aduse la adresa mea de catre DNA.
In concluzie, raportat la criteriul analizat si tinand cont de activitatea mea politica, de precedentul altor acuzatii demonstrate pana la acest moment de instantele de judecata ca nefondate si de momentul operativ al dosarului, veti constata ca exista elemente concrete care sa indice existenta unui caz de razbunare politica.
b) Referitor la criteriul nr. 2, investigatia penala nu este construita ca prin ea insasi sa fie de natura sa rastoarne prezumtia de nevinovatie
In faza preliminara a cercetarii penale, Parchetul nu mi-a solicitat nici o relatie, nu m-a audiat si nu a consemnat punctul meu de vedere, fie si in faza actelor premergatoare. Insa de indata ce a transmis sesizarea la Senat, Parchetul, prin mecanisme de scurgere in presa a datelor din dosar, a derulat o actiune mediatica de afectare a imaginii mele publice .
Este de notorietate faptul ca in Romania, aducerea unei acuzatii publice a devenit o modalitate de incalcare a prezumtiei de nevinovatie prin practicile de comunicare enumerate mai sus.
In acest sens, pentru intelegerea contextului in care se face analiza acestui criteriu privind imunitatea parlamentarilor, aplicabil si in cazul meu, trebuie sa fac trimitere la unele situatii concrete care fundamenteaza practica acuzarii si, totodata, la consecintelor acesteia asupra titularilor functiilor publice, respectiv:
⇒ Cazul judecatorului Curtii Constitutionale a Romaniei, Toni Grebla, care a fost pus sub acuzare si retinut preventiv, care a demisionat
din functie in urma acuzatiilor si a fost achitat de instanta de fond;
⇒ Cazul fostului Prim-ministru Victor Viorel Ponta, care demisionand din functie a condus la schimbarea Guvernului si care a fost ulterior achitat de instanta de fond;
⇒ Cazul fostului Presedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara, Dan Rusanu, care a fost pus sub acuzare, arestat si achitat definitiv de instanta de judecata;
⇒ Cazul fostului Procuror General al Romaniei, Tiberiu Nitu, care a demisionat in urma punerii sub acuzare, Parchetul renuntand ulterior la acuzatii definitiv;
⇒ Cazul fostului ministru al apararii, Teodor Atanasiu, care a fost pus sub acuzare si a demisionat, Parchetul renuntand ulterior la acuzatii definitiv;
⇒ Cazul fostilor judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dintre care un presedinte
de sectie, pusi sub acuzare, trimisi in judecata, suspendati din functie 4 ani (pentru ca au refuzat sa demisioneze), achitati ulterior definitiv de instanta de judecata.
⇒ Cazul meu in care am fost pus sub acuzare si achitat ulterior definitiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In faza premergatoare de cercetare penala, Parchetul a recurs la utilizarea unor presupuse acuzatii facute la adresa mea intr-un alt dosar, in care eu nu sunt de fapt mentionat. Mai mult, aceste acuzatii au fost facute fara sa fiu audiat in prealabil. Astfel, este evident ca in faza premergatoare nu s-a aplicat principiul audiat et altera pars si nici cel al prezumtiei de nevinovatie, elemente esentiale ale unei proceduri judiciare echitabile.
In concluzie, raportat la aspectele de mai sus de la primul criteriu, se constata ca sesizarea Parchetului are lacune in privinta credibilitatii demersului.
c) Referitor la criteriul nr. 3, cererea de urmarire penala adoptata de Senat nu infrange garantiile de independenta ale senatorului fata de celelalte puteri ale statului, ori in raport cu majoritatea parlamentara
Parchetul si anumite forte politice au creat o legatura directa, in campaniile de presa derulate, intre situatia juridica a unor membri ai Parlamentului si activitatea de adoptare in mod independent si suveran a legilor justitiei. Astfel, se incearca prin deschiderea acestui dosar atat discreditarea mea politica si civica, cat si afectarea grava a credibilitatii si legitimitatii Parlamentului, in incercarile sale de corectare a legislatiei pentru garantarea independentei instantelor fata de parchete si de serviciile de informatii, si conferirea garantiilor stabilite prin art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului.
Retinem astfel declaratia Procurorului General al Romaniei in care sunt mentionati “Penali de rang inalt care incearca sa scape de dosare ”, cunoscutele declaratii ale Presedintelui Romaniei ori ale fostului Procuror Sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura-Codruta Kovesi.
Astfel, dupa ce anterior instanta suprema a constatat ca acuzatiile ce mi s-au adus erau nefondate, Parchetul a simtit nevoia sa-mi deschida un nou dosar, ceea ce mi-a afectat statutul de independenta ca senator fata de celelalte puteri ale statului. Pentru mine este evident ca deschiderea unei noi proceduri de urmarire penala afecteaza si credibilitatea forului legislativ in ansamblul sau. In consecinta, se poate argumenta cu usurinta ca nici macar cel de-al treilea criteriu mentionat nu a fost aplicat si indeplinit.
II Pozitia dlui Calin Popescu-Tariceanu in cadrul audierii in fata Comisiei juridice, disciplina si imunitati
La data de 27 noiembrie 2018, la invitatia Comisiei, m-am prezentat pentru a da lamuriri. In sinteza, am negat acuzatiile exprimandu-mi punctul de vedere cu privire la situatia concreta. Am precizat ca pe intreaga durata a mandatului meu de prim-ministru, nu s-au facut plati pe baza Hotararilor de Guvern emise. Acestea stabileau doar situatia de legalitate a demersului ulterior notificarii legale a autoritatilor romane cu privire la incalcarea drepturilor de autor.
In cursul audierii nu am invocat imunitatea, ci am lasat la latitudinea Comisiei analiza sesizarii si aplicarea unor recomandari pe baza criteriilor obiective referitoare la sesizare.
In aceste conditii, se pot evidentia urmatoarele pozitii de principiu:
a) Comisia nu va recurge la stabilirea veridicitatii acuzarii sau a temeiniciei apararilor facute, dat fiind ca nu are competenta de judecata, insa va lua act de faptul ca:
â— Acuzatia este incompleta: se bazeaza pe pagini anonimizate, clasificate, netraduse, neopisate, urmarind sa faca studierea celor 73 de volume imposibila in vederea exercitarii dreptului la aparare si nu precizeaza sau denatureaza urmatoarele elemente de fapt, absolut necesare pentru conturarea faptei de natura penala:
â— Nu este identificata fapta de luare de mita intr-una dintre formele pretinderii, promisiunii sau intelegerii, fiecare dintre acestea fiind mentionate de catre procuror in referat.
â— Nu este identificata persoana de la care as fi primit mita.
â— Se vorbeste de „consultanta politica de care a beneficiat Calin Popescu-Tariceanu”, cand in fapt aceasta a fost prestata catre Partidul National Liberal – PNL (sens in care exista un contract intre PNL si Multimedia Political Communication SRL – societatea lui Dan Andronic, precum si declaratii de martori).
â— Niciunul dintre martorii audiati in dosar nu spune despre mine ca as fi pretins vreun folos.
â— Nu este identificata atributia concreta pentru care as fi primit/pretins mita.
â— Acuzatia contine date false: se afirma ca unele persoane au fost trimise in judecata alaturi de mine in fata ICCJ, intr-un dosar avand ca obiect obtinerea in mod ilegal a unei suprafete de teren, ceea ce este complet fals. Dupa cum se poate observa, dosarul la care se face referire este pe rolul Curtii de Apel Brasov, iar eu nu sunt inculpat in acest dosar .
â— Datele false de mai sus stau la baza unor acte de urmarire penala - de exemplu, Ordonanta din 29.09.2017 prin care DNA a dispus efectuarea unei comisii rogatorii de catre autoritatile judiciare din Israel.
â— Acuzatia contrazice autoritatea de lucru judecat a unor hotarari judecatoresti, prin care Partidul National Liberal – PNL a fost obligat la plata sumelor identificate in sesizare ca fiind mita (!?), la cererea firmei de consultanta politica Multimedia Political Communication SRL, fapt ce poate fi cu usurinta identificat pe portalul instantelor de judecata, de exemplu, Dosarul nr. 19526/3/2009 .
b) Faptul ca nu am invocat regimul imunitatii nu este de natura a descarca Comisia de obligatia de a se pronunta prin raportul sau cu privire la incidenta protectiei constitutionale prevazute in art. 109 alin.(2) din legea fundamentala, dat fiind ca aceasta protectie este o garantie data legislativului prin protectia membrilor Guvernului si nu un atribut personal al persoanei fizice a senatorilor, la fel cum independenta judecatorilor este o garantie data justitiei.
Dragi colegi senatori, Cel mai pervers efect al acestui gen de dosare este subminarea democratiei in Romania. Acest gen de dosare ii indeamna pe alegatori sa nu mai aiba incredere in cei pe care i-au ales, sa nu mai aiba incredere in Parlament pentru ca sunt toti, nu-i asa, o gasca de corupti! Guvernul este o turma de neputinciosi, iar primarii se ocupa doar de interesele lor! Si atunci, urmarea fireasca este: de ce sa mai avem nevoie de un parlament costisitor cand putem fi condusi de 100 de procurori vanjosi care fac ordine in tara??? De ce sa avem un guvern, cand putem avea la butoane 200 de noi securisti si un presedinte pe care il pot manipula? Si asa incepe sfarsitul unei democratii! Parintii si bunicii nostri au vazut asta in anii 50! Acum e randul nostru sa dam piept cu ei!
III Situatia de fapt
Doamnelor si domnilor senatori,
Guvernul Romaniei a facut pe parcursul anilor 2007-2008 demersurile necesare pentru intrarea in legalitate cu privire la folosirea de catre institutiile publice a licentelor software Microsoft.
In anul 2004 a fost semnat de catre Guvernul Nastase un contract comercial intre Guvernul Romaniei prin Secretariatul General al Guvernului si Microsoft Irlanda prin reprezentant Fujitsu Siemens. Prin acest contract, Romania se obliga sa inventarieze si plateasca licentele Microsoft care se folosesc sau se vor folosi in institutiile publice. Primul act aditional care face o numarare a licentelor este facut tot de Guvernul Nastase la sfarsitul anului 2004. In continuare SGG avea obligatia sa centralizeze in fiecare an noile licente folosite si sa propuna acte aditionale la contract.
Din cauza faptului ca SGG nu are capacitatea si expertiza de a face acest lucru, in anii 2005-2006 nu s-a intamplat nimic in acest contract, fapt care a nemultumit profund companiile implicate! Atat eu, ca Prim Ministru, cat si secretarii generali ai Guvernului au primit nenumarate solicitari si somatii de la Microsoft sau Fujitsu pentru a intra in legalitate cu utilizarea licentelor. De asemenea, ambasadorii SUA, Irlanda si Austria au intervenit in mod repetat in favoarea companiilor mai sus mentionate. In 2007, dupa intrarea in UE, situatia a devenit mai sensibila pentru ca, in Uniune, folosirea fara drept a acestor licente este tratata mult mai serios!
In consecinta, pentru a se debloca aceasta situatie, s-au adoptat mai multe hotarari de guvern prin care se stabilea ca MCTI sa fie institutia care sa gestioneze acest contract si sa inventarieze licentele software din perioada 2006-2008.
Este important de precizat ca in perioada Guvernului Tariceanu nu s-a platit nici o suma de bani catre Microsoft sau alte companii in contul acestui contract, platile efectuandu-se in 2009!
Dragi colegi, Votul de astazi ne da sansa sa vorbim despre “coincidente in justitie”. Sintagma apartine doamnei Kovesi, care afirma intr-un interviu ca sunt „prea multe coincidente” in dosarul ei!
Insa, nu noi am inventat coincidentele in justitie! Ce coincidenta stranie ca, in anii electorali, ascultarile telefonice se triplau! Ce coincidenta stranie ca, in momentul in care isi anunta candidatura la primaria Baia Mare, primarul Chereches este saltat de mascati si dus la Gherla, de unde castiga alegerile, in detentie fiind. Ce coincidente stranii ca mii de oameni de afaceri romani sunt saltati de acasa in preajma unor licitatii la care urmau sa participe! Ce coincidenta ca, in plin proces de expunere si demantelare a acestui sistem criminal care a facut mii de victime, mi se scoate un dosar care statea la dospit de prin anul 2010! Pentru presupuse fapte din anii 2007-2008!
Dar cei care vorbesc de coincidente nu inteleg sensul cuvantului “coincidenta”. Coincidenta este atunci cand se intampla o data sau de doua ori. Cand se intampla permanent nu mai se mai numeste coincidenta ci obisnuinta, procedura, protocol! Nu este o coincidenta ca acest dosar a aparut in momentul denuntarii publice a protocoalelor secrete dintre serviciile de informatii si Inalta Curte de Casatie si Justitie! Probabil ca, daca nu s-ar fi temut ca sistemul se prabuseste, ar mai fi asteptat cateva luni pana in preajma campaniei electorale pentru ca lovitura sa fie mortala!
Doamnelor si domnilor senatori, felul in care DNA-ul si masina ei de zgomote actioneaza nu mai e un secret pentru niciun roman. Se alege o tinta (politician incomod, om de afaceri care le pune in pericol protejatii, etc), se aduc unul-doi martori falsi care spun niste minciuni patentate, se da dosarul la presa si se incepe presiunea publica, si gata cu reputatia politicianului sau afacerea romanului incomod! Daca nu merge din prima… mai vin o data… si inca o data! Pe modelul bolsevic: calomniaza, calomniaza ca ceva tot ramane! Eu nu sunt la primul dosar pe care mi-l croseteaza DNA-ul ci la al doilea, si cine stie cate mai au pregatite! In primul dosar am fost achitat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar niciun procuror nu s-a gandit ca ar trebui sa-mi repare in vreun fel reputatia, asa cum reclama ei des la CSM.
Iar masina de zgomote ne spune cu multa deontologie: Daca stiti ca sunteti nevinovat, mergeti in fata instantei si dovediti-va nevinovatia! Cat cinism! In primul rand, nu asa trebuie sa functioneze justitia! Nu noi trebuie sa ne dovedim nevinovatia, ci procurorii trebuie sa ne dovedeasca vinovatia! Si cum sa te aperi de niste probe mincinoase, inventate in totalitate??!!
Am inceput sa inteleg toata aceasta poveste care nu este atat de complicata pe cat incearca DNA-ul sa o faca. Nu e nevoie de 18000 pagini ca sa intelegi ca un grup de baieti destepti, angajati ai unei companii austriece, si-au jumulit timp de vreo 5 ani (intre 2004-2009) propria companie. Si mai pe scurt: isi trageau comisioane, direct sau prin intermediari, din contractele pe care ei le semnau pentru compania pentru care lucrau.
In decursul acestor ani, acesti smecheri si-au pagubit compania cu multe zeci de milioane de euro. In 2009, noul management al companiei austriece isi da seama ca ceva nu e in regula si face o ancheta interna in care descopera smecheriile si inainteaza concluziile anchetei catre parchetul austriac, pentru ca unele fapte puteau fi de natura penala.
Parchetul austriac face ancheta si in 2010, un an mai tarziu, constata ca acei baieti sunt suspecti de abuz de incredere si posibil spalare de bani. In ancheta parchetului austriac au aparut atat cetateni austrieci dar si de alte nationalitatea, printre care si romani-directori sau consultanti ai firmei austriece in Romania. In consecinta, parchetul austriac trimite, in 2010, catre DNA-ul roman o copie a investigatiei lor spunandu-le ca pot exista suspiciuni de spalare de bani si alte infractiuni. Dosarul austriac era destul de complet (extrase bancare, emailuri, acte oficiale, etc).
Ce credeti ca a facut DNA-ul cu aceasta cauza? A “decapat”- cuvant celebru, nu??- de acolo ce i-a convenit si a lasat restul in asteptare pentru momente de oportunitate politica. Asa ca toti cei pe care parchetul austriac i-a indicat in material ca fiind cel putin suspecti de abuz de incredere si spalare de bani au fost transformati in martori si au scapat, bine merci, de acuzatii. Dar ca sa scapi de acuzatii si sa ramai si cu banii trebuie sa fii pregatit sa faci servicii pentru DNA.
Si asa s-a nascut acest dosar. La momentul oportun (apropierea campaniei prezidentiale, aratarea abuzurilor din justitie, denuntarea protocoalelor secrete dintre SRI – parchete – instanta suprema, modificarea legilor justitiei, etc) s-au hotarat sa incerce sa-mi bage pumnul in gura. Dupa 7 ani de cand au fost sesizati de catre parchetul austriac cu privire la posibile ilegalitati savarsite de un grup mixt austriaco-roman, DNA-ul ii cheama pe cei care in acest moment trebuiau sa fie la puscarie si le da directia: “So pe Tariceanu!” Bietii oameni, care nu s-au intalnit niciodata cu mine, au facut si ei ce au putut!
Un exemplu este cel al directorului de la MCTI care in 10 randuri spune 3 minciuni doar ca sa justifice presupusa implicare a mea in aceste ilegalitati. Pe scurt, el spune ca la sfarsitul anului 2008 Ilie Bolojan, Secretarul General al Guvernului, s-a dus la ministerul la care acest director lucra ca sa faca presiuni pentru plata licentelor. Prima minciuna e ca la acea data Ilie Bolojan nu mai era Secretar General al Guvernului ci primar la Oradea, a doua ca SGG nu mai avea nici o responsabilitate in contract, toate aceste responsabilitati fiind ale MCTI, iar a treia ca nu se punea problema nici unei plati in 2008 pentru ca prin hotarare de guvern s-a stabilit ca aceste plati sa se faca incepand cu 2009.
Dragi colegi, acest dosar are 18000 de pagini nu pentru ca e plin de dovezi, ci ca sa va induca dumneavoastra si opiniei publice credinta ca s-a lucrat serios si asezat si dosarul geme de probe impotriva lui Tariceanu. In fapt, acest dosar este un talmes balmes fara cuprins si fara nici o logica. El nu este intamplator facut in acest fel ci din calcul cinic. Inchipuiti-va ca trebuie sa cititi o carte de 18000 de pagini in care paginile vin fara numerotare si fara continuitate. Incepe cu capitolul 5, apoi urmeaza 12, apoi 1, apoi…. Ce sanse are cineva care a citit acest dosar sa gaseasca dovezi in apararea mea? Ce sanse am eu ca un judecator sa gaseasca in acest Babylon argumente in favoarea mea? De voie de nevoie trebuie sa dai crezare cuvintelor din rezumatul facut de procuror. Cred ca acest mod de a amesteca paginile si documentele este facut pentru a ingreuna apararea dar si pentru a ascunde lucruri care nu convin procurorilor. De exemplu, faptul ca una din hotararile de guvern incriminate este avizata si de Parchetul General, condus la acea vreme chiar de doamna Kovesi.
Am fost urmarit si ascultat mai bine de 8 ani, incepand cu 2008 cand inca eram Prim Ministru;
In 2018 am primit o instiintare oficiala de la DNA in care mi se confirma ca nu am avut nici o calitate in dosarul Microsoft;
E ciudat ca nu am fost chemat in calitate de martor pentru a incerca sa lamuresc eventualele suspiciuni pe care procurorul le-ar fi avut;
In cele 18000 de pagini nu exista nicio fraza care sa spuna ca eu sau apropiati ai mei am primit vreun folos necuvenit;
In cele 18000 de pagini nu exista niciun document care sa ateste vreun transfer bancar catre mine sau apropiati ai mei;
In realitate nu exista nici o proba care sa fundamenteze banuiala rezonabila invocata in contextul starii de fapt imaginate, si spunem imaginate de procuror pentru ca afirmatia acestuia referitoare la pretinderea si primirea unei sume de bani de catre mine NU SE SPRIJINA PE NIMIC.
Simptomatic este si faptul ca procurorul afirma ca “ar fi pretins si ar fi primit aceasta suma de la reprezentantii companiei Fujitsu Siemens Computers GmbH”, FARA A SE SPUNE NUMELE ACESTORA. CUM POTI SA ACUZI O PERSOANA DE LUARE DE MITA, FARA A INDICA PERSOANA CARE A DAT MITA??!!
Nu trebuie sa fii jurist ca sa realizezi ca este o imposibilitate obiectiva de a realiza si concretiza o astfel de acuzatie vreodata.
Niciodata nu se poate sustine ca o persoana nominalizata ar fi luat mita de la persoane neidentificate.
Cam asa arata asa zisele dovezi din acest dosar, dovezi generate sub presiunea procurorilor de smecherii pe care i-au scapat de puscarie daca spun minciuni despre mine sau apropiati ai mei.
Tot acest referat este plin de minciuni si manipulari, si nu am nici un dubiu ca este facut doar in scop politic. Daca au vazut ca nu a mers cu dosarul cu declaratia mincinoasa incearca acum pe alte cai, la fel de ilegale si murdare ca cele din primul dosar.
Dragi colegi, o tema frecventa, care ne este servita de masina de zgomote a statului paralel, este ca noi, dumneavoastra, nu avem calitatea sa ne pronuntam cu privire la seriozitatea unui dosar in care se solicita urmarirea penala a vreunui membru al Parlamentului. Adica suntem un fel de masina de avizat documente trimise de DNA, un fel de gara in care nu opreste niciun tren! Dar aceeasi ipocriti ne spun ca Presedintele are voie sa refuze bugetul si sa-l trimita la reexaminare, are voie sa nu numeasca membri ai cabinetului, are voie sa faca cam ce vrea fara sa raspunda pentru nimic. Cand le convine, nu-i problema sa gaseasca justificari.
In cei aproape 30 de ani de cand sunt in politica am fost pe rand, deputat, ministru, prim ministru, presedinte al Senatului, si nu am facut niciodata vreo fapta ilegala.
Cea ce DNA-ul vrea sa faca astazi nu este sa ma trimita in fata unei instante, pentru ca ei stiu ca nu au dovezi in acest sens, ci sa puna o pata pe intreaga mea cariera politica!
Nu pot sa va dau sfaturi cu privire la felul in care sa votati, dar atunci cand veti vota, va rog sa aveti inima usoara pentru ca eu, Calin Popescu-Tariceanu, nu am facut niciodata vreo fapta de care sa imi fie rusine!:
Liderul ALDE, Calin Popescu Tariceanu, traverseaza o perioada mai mult decat nefericita pentru cariera sa politica. Pe langa pierderea alegerilor electorale cu un scor sub pragul electoral de 5% care i-ar fi permis intrarea in Parlamentul European, asupra lui Tariceanu planeaza si o acuzatie de coruptie la nivel inalt.
politicianului, iar in urma deciziei de luni a plenului Senatului, DNA poate incepe, sau nu, ancheta in dosarul in care Tariceanu este acuazat ca ar fi primit sub forma de mita aproximativ 800.000 de dolari.
Potrivit rechizitoriului intocmit de procurorii DNA, Tariceanu ar fi primit mita 800.000 de dolari de o firma austriaca. Procurorii DNA spun ca el trebuia sa intervina pentru inchierea unor acte aditionale la un contract derulat de companie.
Suma care ar fi fost primita de Tariceanu reprezenta un comision de 10% din valoarea acestor acte aditionale. DNA spune ca banii au fost transferati in baza unor contracte fictive incheiate cu mai multe companii offshore si folositi in scopuri personale de Tariceanu. Dosarul lui Calin Popescu Tariceanu are peste 70 de volume si cuprinde peste 17.000 de pagini.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML