Politica, cea mai profitabila afacere. Modelul rusesc
In Rusia, exista o puternica fuziune intre puterea administrativa si mediul de afaceri, caracterizata de exploatarea oricarei oportunitati de business pentru propria bunastare a elitei conducatoare – scrie revista Foreign Policy. In esenta, intregul sistem functioneaza pe principiul: cel slab plateste tribut mai sus, iar cel puternic ofera protectie mai jos.
Utilizarea puterii politice pentru a obtine bani este adanc inradacinata in fundatia statului rus. Si cand vorbim de statul rus, ne referim in fapt la doua elemente:
1) elita conducatoare, formata din cadrele fostului KGB si din managerii diferitelor companii private, dornici sa-si protejeze interesele de afaceri si sa-si sporeasca averile. Acesti oameni colaboreaza perfect in timp ce construiesc sistemul care exploateaza resursele naturale ale Rusiei si dau dovada de multa eficienta in demersul lor, daca prin eficienta intelegem maximizarea propriei puteri si prosperitati.
2) aparatul administrativ-birocratic, ce cuprinde cca 3,5 milioane de persoane. Sunt un fel de neo-nomenclaturisti de rangul doi, slujitori ai elitei prezentate mai sus si care joaca rolul de curea de transmisie in ambele sensuri in cadrul verticalei puterii. Capacitatea acestui aparat de a supravietui si de a prospera depinde de modul in care serveste puterea, oricare ar fi aceasta. Ca urmare, culoarea politica a partidului aflat la conducere sau ideologia lui sunt chestiuni absolut secundare.
Aceste doua elemente – elita conducatoare si aparatul administrativ-birocratic – inseamna de fapt statul rus, in acest moment. Un stat care asigura pentru toate paturile sociale libertati economice, circulatie neingradita in interiorul si in afara tarii (ca o modalitate subtila de a invita nemultumitii regimului sa plece), precum si o minima securitate sociala pentru categoriile de cetateni cu venituri mici, concretizata in donatii, subventii, locuinte sociale, alocatii – toate in baza afluxului de bani ieftini de pe urma exportului resurselor tarii.
Situatia aceasta din Rusia este exact pe dos fata de ceea ce se intampla in sistemul occidental al economiei de piata. In Occident, actorii de pe piata concureaza impreuna cu statul pentru resurse. In sistemul economic rusesc este acceptat un singur “redistribuitor” formal al resurselor, anume statul, iar actorii de pe piata concureaza strict intre ei pentru a primi o bucata din resursele acestuia. In consecinta, coruptia vine de la sine si este privita chiar ca ceva normal.
Este clar, deci, ca pentru a prospera in acest sistem ai nevoie obligatoriu de acces la verticala puterii, singura care permite exploatarea resurselor. Iar acest acces este realizat fie prin calitatea de membru al partidului aflat la putere, fie ca functionar al statului, fie ca membru al unei institutii “civile” sponsorizate de stat.
Trebuie sa intri intr-o retea, altfel nu ai cum, o retea in care coruptia este generalizata si ii face pe toti membrii vulnerabili, amenintati permanent de posibilitatea de a fi demascati individual. Da, toti oficialii si oamenii de afaceri din aceste retele sunt compromisi, au soarta legata de sistem si, ca urmare, pot fi mobilizati in interesul acestuia.
A fi compromis este conditia esentiala pentru a deveni parte din sistem. Doar asa liderii pot sa-i tina in frau pe toti, sa-i domine si sa-si indeplineasca mai usor obiectivele-cheie, anume stabilitatea politica si maximizarea profitului retelei.
Dar cat va mai tine aceasta stare a lucrurilor, cat va mai exista acest sistem? E greu de spus. Unii analisti rusi cred ca problemele economice vor pune la un moment dat capat situatiei, pentru ca problemele economice sunt intotdeauna mult mai acute si mai serioase decat cele politice.
Ei isi imagineaza situatia in care economia rusa, dependenta masiv de exporturile de gaz si petrol (care ii asigura 50% din veniturile bugetare), s-ar confrunta, de exemplu, cu o scadere la nivel mondial a pretului petrolului. Ei spun ca Rusia ar avea atunci mari probleme.
Sau poate nu. Putin este pregatit pentru acest lucru din moment ce tara poseda imense fonduri de rezerva si are capacitatea de a atrage creditori externi pentru a echilibra bugetul, cel putin pentru cativa ani.
De aceea, concluzia nu e una prea optimista: nici macar o criza economica nu va putea sa zdrobeasca leadershipul rus si sa-l forteze sa-si schimbe modul in care conduce tara. Ar fi probabil nevoie de o revolutie, doar ca secolul 20 a aratat ca revolutiile din Rusia reusesc cumva sa aiba efecte absolut nebanuite, care fac mai mult rau.
Astfel, momentul 1917 a dus la implementarea celui mai mare proiect de inginerie sociala din istorie - homo sovieticus - si la un genocid al autoritatilor asupra propriului popor pe parcursul a peste trei decenii (perioada Stalin), iar lovitura de stat din 1991, in loc sa aduca o consolidare a URSS, a provocat un colaps subit si imprevizibil al colosului sovietic.
Sursa foto: www.pexels.com