Presedintele Consiliului European, Donald Tusk, a propus Parlamentului European un acord care presupunea ca functia de presedinte al Comisiei Europene sa ajunga la un membru al social-democratilor europeni, in timp ce formatiunea de centru-dreapta ar fi urmat sa primeasca doua functii de top, si anume postul de Inalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe si pentru Politica de Securitate, respectiv functia de presedinte al Parlamentului European. In cele din urma, liberalii ar fi urmat sa primeasca functia de presedinte al Consiliului European, functie detinuta pana la acest moment de Donald Tusk.
In aceste conditii, la sefia Comisie Europene ar fi urmat sa ajunga social-democratul Frans Timmermans, care ocupa in prezent functia de prim-vicepresedinte al Comisiei Europene. Manfred Weber ar fi fost o alta varianta pentru sefia acestei institutii, insa Angela Merkel a acceptat dupa mai multe discutii purtate cu liderii europeni in cadrul Summit-ului G20 de la Osaka ca acesta nu poate candida. Desi se bucura de sustinerea celor din PPE, Manfred Weber nu a fost niciodata agreat de presedintele francez Emanuel Macron.
Daca analizam felul in care au fost alesi presedintii institutiilor europene in legislaturile precedente, am putea observa ca cele mai mari sanse sa ajunga la sefia Comisiei Europene ar fi avut-o in mod normal candidatul sprijinit de PPE, si anume Manfred Weber. Acest lucru a fost mentionat in cursul Summit-ului de la Bruxelles si de Antonio Tajani, presedintele Parlamentului European. In conditiile in care PPE a castigat alegerile europene de la sfarsitul lunii mai, candidatul acestora ar trebui sa aiba intaietate la sefia Comisiei Europene. Bineinteles, aceasta varianta este sustinuta puternic de politicienii de top din Germania, inclusiv Angela Merkel spunand ca “renuntarea la ideea primului candidat de pe lista euroalegerilor ar insemna o slabire a sistemului”.
Posibila numire a lui Frans Timmermans la sefia Comisiei Europene a fost intampinata cu un val intens de critici venit dinspre tarile est-europene. Mai intai, premierul maghiar Viktor Orban a transmis ca numirea lui Timmermans in aceasta functie ar fi umilitoare. De asemenea, Orban a mers si mai departe si a spus ca ar fi o “greseala istorica” a Uniunii Europene daca se va merge mai departe in aceasta directie. Aceasta varianta nu a fost primita mai bine nici de celelalte tari membre ale Grupului de la Visegrad, Polonia, Cehia si Slovacia aratandu-si in cursul noptii dezacordul total fata de o asemenea posibilitate.
O pozitie diferita fata de cea adoptata de celelalte tari est-europene a venit din partea premierul roman, Viorica Dancila declarand in cursul serii de ieri ca este bucuroasa de faptul ca Timmermans ar putea ajunge la sefia Comisiei Europene. Totodata, Dancila a declarat ca are relatii bune cu Frans Timmermans, chiar daca au existat momente in care cei doi nu au reusit sa se puna de aceeasi parte a mesei pe unele subiecte.
Partenerii nostri
Evidenta programului de lucru - ce prevede Codul Muncii si explicatiile specialistilor
Legea nr.319/2006. Vor fi incluse prevederi despre hartuirea la locul de munca in Legea SSM
Care sunt plafoanele pentru platile in numerar in anul 2025? Specialistii explica
Impozitare microintreprinderi: 5 modificari esentiale aduse de OUG nr. 156/2024
Expert contabil cu microintreprindere: Ce trebuie sa stiti despre veniturile cumulate?
Ordinul de compensare: CE reprezinta si CUM se sting datoriilor intre doua societati
Te-ar putea interesa si