Mitul puterii prezidentiale in Romania
puterea prezidentialaatributiile presedintelui
Nu rareori la intrebarea “Ce vrei sa te faci cand o sa fii mare†raspunsul des pe care il aud adultii de la copii este “Presedinteâ€. Copiii intotdeauna viseaza sa schimbe lumea in mai bine si deseori lipsa unei minime culturi politice lasa romanilor impresia ca functia prezidentiala este un garant al puterii absolute in Romania.
Desi multi romani cred ca Presedintele Romaniei poate sa faca si sa desfaca orice, oricand si oriunde in acesta tara, realitatea este cu totul alta. Pentru a se evita o situatie in care puterea este concentrata in mainile unui singur om si revenirea la o dictatura precum cea comunista, noul sistem democratic de dupa Revolutie a fost facut pentru a stabili un echilibru intre Legislativ, Executiv si Seful Statului.
Care sunt, in mod concret, puterile unui presedinte?
- Numirea/revocarea ambasadorilor
- Semnarea unor decrete prin care poate decora o persoana sau gratia, individual, un detinut.
- Aproba legi, le semneaza spre a fi publicate in Monitorul Oficial sau le retrimite in Parlament spre a fi reexaminate.
Si putine alte lucruri pe care le puteti vedea accesand
simplu acest link la care putem adauga numirea Procurorului General al Romaniei si al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie.
Ce nu poate sa faca un Presedinte
- Sa formuleze legi. Asta e treaba Legislativului (Parlamentul)
- Sa demareze lucrari de infrastructura (autostrazi, poduri, cai ferate si de telecomunicatie). Asta e treaba Executivului (Guvernul).
- Sa creasca pensiile, salariile sau veniturile cetatenilor romani in general. Asta este treaba Legislativului si Executivului (Guvern+Parlament).
De unde provine preconceptia cum ca Presedintele Romaniei are putere absoluta?
Explicatia acestei preconceptii in mentalul colectiv al societatii romanesti isi are radacinile pe de-o parte din perioada comunista, in care presedintele Nicolae Ceausescu avea puterea absoluta si putea ordona in voie Executivului si Legislativului, pe de alta parte din cauza alegerilor democratice care au avut loc incepand cu 1990.
Fiecare presedinte al Romaniei, incepand cu Ion Iliescu, Emil Constantinescu si Traian Basescu au avut, in Parlament, majoritatea necesara pentru a forma Guvernul si o putere semnificativa in partidul care i-a sustinut pentru a-si implementa politicile si programul “de guvernare” din campania electorala.
Spun “de guvernare” cu ghilimelele de rigoare deoarece un Presedinte nu poate sa guverneze in Romania.
Cu alte cuvinte, multe masuri legislative si executive au fost luate “sub autoritatea” sau “din voia” presedintelul republicii, care controla partidul majoritar si, evident, Guvernul prin parghiile pe care le avea in afara atributiilor legale si constitutionale.
KLAUS IOHANNIS, PRIMUL PRESEDINTE FARA O MAJORITATE
Desi chiar si Klaus Iohannis a avut o campanie bazata pe un “program de guvernare” marcat de promisiuni cu privire la masurile pe care le-ar dori implementate in Romania, ghinionul sau a fost prestatia extrem de slaba a partidului care l-a sustinut in alegeri, respectiv PNL.
Dupa ruperea de USL cauzata de sustinerea a doi candidati diferiti pentru alegerile prezidentiale, Partidul National Liberal a avut o atitudine care tindea mai mult spre non-combat, lasand loc adversarilor politici de a prelua o buna parte a primariilor din tara, inclusiv cea a Bucurestiului, iar prestatia si mai slaba de la alegerile parlamentare din 2016-2017 a dus la situatia de azi in care Presedintele este limitat strict la atributiile sale legale si constitutionale.
Aceasta este marea diferenta dintre toti ceilalti fosti presedinti de dupa 1990 si actualul presedinte.
Fara un partid pe care sa il influenteze pentru implementarea politicilor si angajamentelor asumate in campania electorala din 2014, spre deosebire de predecesorii sai, Klaus Iohannis nu poate promite nimic din ce a promis atunci si este nevoit sa apeleze la o alta strategie pentru viitoarea campanie electorala din 2019.