Mari scandaluri care au zguduit Romania dupa 1989
bancorexsafifnirafo onesti
Primii ani de dupa Revolutie au constituit o perioada nebuna, in care romanii au luat contact atat cu libertatea dupa care tanjisera in comunism, cat si cu derapajele pe care le permitea aceasta. Nu e de mirare, deci, ca in acei ani s-au experimentat tot felul de potlogarii, s-au dat tunuri si s-au acumulat averi uriase prin cea mai rapida metoda aflata la indemana: furtul propriu-zis. Prezentam in continuare cateva cazuri celebre.
Caritas. A fost un joc piramidal, o schema Ponzi clasica: oamenii erau invitati sa depuna o suma de bani la sediul firmei Caritas, in Cluj, urmand ca peste 3 luni sa ridice de 8 ori mai mult. Afacerea a functionat cam 1 an, in 1993-1994, dupa care s-a prabusit, lasand sute de mii de romani cu buza umflata. Justitia s-a vazut confruntata atunci cu actiuni deschise de peste 150.000 de pagubiti care doreau sa isi recupereze banii si a avut de verificat peste 40 de milioane de chitante. Se estimeaza ca o treime din finantele Romaniei au fost rulate prin acest joc de intrajutorare.
Pentru a-si asigura spatele pe plan local, initiatorul jocului, Ioan Stoica, a facut donatii imense Consiliului Local Cluj si a livrat bani peste rand oamenilor din partidul lui Gheorghe Funar, PUNR. Acestia, majoritatea parlamentari, scoteau saptamanal serviete cu bani, fara sa astepte trecerea celor 3 luni, si poate tocmai de aceea caderea Caritas a fost primul mare pas spre prabusirea partidului sus amintit. Niciun pagubit nu a recuperat vreodata vreun leu din banii pierduti la Caritas.
Dosarul „Flota”. In luna august 2004, procurorii PNA au finalizat ancheta in dosarul „Flota” si au dispus trimiterea in judecata a 80 de inculpati, printre care si primarul general de la acea vreme al Capitalei, Traian Basescu. Acuzatia? Prejudicierea statului roman cu peste 11.000 de miliarde lei, ca urmare a instrainarii unui numar de 16 nave de mare capacitate apartinand flotei maritime romanesti, rezultat al asocierii frauduloase intre CNM Petromin SA Constanta si grupul de firme Torvald Klaveness din Norvegia.
Potrivit PNA, urmarirea penala in dosarul „Flota” s-a efectuat de o echipa complexa alcatuita din procurori, ofiteri de politie judiciara si specialisti si a vizat 136 de persoane. 80 dintre acestea au fost trimise in judecata pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu in forma calificata, fals intelectual, uz de fals, bancruta frauduloasa, spalare de bani, diminuarea nejustificata a valorii de vanzare a unor active din capitalul de stat, inselaciune si delapidare. Pentru restul de 51 de persoane s-a dispus disjungerea cercetarilor.
SAFI. SAFI, precursorul FNI, a fost un fond de investitii care a inceput sa sa opereze in ianuarie 1994, inregistrand in acel an o crestere de 494%. In anul urmator, rentabilitatea certificatului de investitor la acest fond a fost 123,44%. Dar apoi, in aprilie 1996, CNVM a impus o noua metodologie de calcul a valorii actiunilor si profitabilitatea s-a prabusit, aducand investitorilor pierderi cifrate la peste 300 de miliarde de lei. Scandalul a atarnat greu de gatul CDR in 1996, fapt care nu a impiedicat-o, totusi, sa castige alegerile.
Afacerea „Solventul”. Combinatul „Solventul” Timisoara a fost acuzat ca, in perioada embargoului impus Iugoslaviei, a exportat ilegal imense cantitati de produse petroliere, in beneficiul de milioane de dolari al unor potentati care au girat afacerea. Presedintele Emil Constantinescu in persoana a spus, in mai multe randuri, ca la originea filierei „Solventul” s-au aflat persoane din guvernul Vacaroiu.
In scandal a fost implicat si seful SRI, Virgil Magureanu, cel care a confirmat ca Romania a incalcat embargoul international impus tarii vecine, in timp ce fostul presedinte Ion Iliescu si fostul premier Nicolae Vacaroiu au dezmintit categoric ca ar fi avut cunostinta de asa ceva. Se spune ca multe mega-afaceri de succes din zilele noastre isi au originea in contrabanda cu petrol din perioada embargoului.
Falimentul Bancorex. A fost cel mai rasunator faliment bancar de dupa Revolutie. Interese diverse au dus atunci la acordarea de credite neperformante, in baza unor garantii supraevaluate, si la aprobarea incasarii unor cecuri si bilete la ordin fara acoperire. In fapt, Bancorex a fost o vaca de muls nu doar economic, in beneficiul unui numar limitat de clienti ai regimului de la acea vreme, ci si politic, prin acordarea unor credite ce reprezentau de fapt sponsorizari pe linie de partid (cazul SANCA etc.).
Fostul presedinte al bancii, Razvan Temesan, a fost arestatul de serviciu al regimului Constantinescu, fiind judecat in 13 dosare penale. Dar a fost achitat in toate si a sfarsit prin a da statul in judecata, cerand despagubiri imense pentru perioada cat a fost tinut in arest. Anchetarea lui Temesan a ramas pana in ziua de azi un model de ineficienta a activitatii de procuror.
Tigareta II. E vorba de un scandal din 1998, legat de derularea unor transporturi „strategice” de tigari pe aeroportul militar Otopeni, sub supravegherea SPP. In Tigareta ll s-au vehiculat nume dintre cele mai sonore, de la fostul sef al SRI, Virgil Magureanu, pana la fiul presedintelui in exercitiu, Emil Constantinescu, via consilierul prezidential Dorin Marian si seful SPP, Nicu Anghel.
A fost pentru prima data cand seful statului a fost la un pas de procedurile de demitere din functie, la initiativa opozitiei care l-a considerat implicat in scandal. Oficiali romani cu greutate declarau la momentul respectiv ca in scandal sunt implicate inalte personaje din sfera puterii si institutii ale altor state. Problema numarul 1 care s-a pus a fost: cele 3.000 de baxuri de tigari de contrabanda descoperite atunci pe Otopeni Militar au constituit un caz singular sau a existat o intreaga filiera specializata in acest gen de transporturi, in beneficiul unor inalte personalitati politice?
FNI. Dupa SAFI, am avut FNI, cel mai mare fond de investitii din tara, care in anul 2000 a intrat in incapacitate de plata, lasand peste 300.000 de investitori cu ochii in soare. Ca si in cazul Bancorex, la mijloc a fost vorba de sume imense ce au ingrosat bugetele unor partide si ale unor lideri politici, care, in replica, au inchis ochii la neregulile din interiorul fondului. Si, la fel ca in cazul Bancorex, serviciile secrete au avertizat institutiile abilitate cu mult timp inainte in legatura cu ce se petrece la FNI, fara ca cineva sa reactioneze in vreun fel.
Una dintre marile lovituri a fost asocierea cu CEC, care a oferit garantii ferme in ochii deponentilor. Scandalul a ajuns la cele mai inalte niveluri in stat, situatia discutandu-se inclusiv in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, la nivelul presedintiei, Guvernului si BNR. S-a pus chiar problema daca nu cumva scandalul va afecta negocierile de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. S-au amanat atunci discutiile pe marginea acordului cu FMI si s-a vehiculat ideea despagubirii deponentilor din bugetul statului.
Banca Internationala a Religiilor (BIR). Una dintre cele mai ciudate banci post-comuniste, BIR s-a aflat in permanenta sub tirul acuzatiilor ca ar fi o banca a fostilor securisti, intre practicile sale curente, dar si suspecte, numarandu-se sponsorizari grase pentru diverse evenimente si persoane din mediul politic. Bancii i s-a pus cruce in anul 2000, dupa ce BNR a decis declansarea procedurii de faliment, constatand ca nu au fost indeplinite conditiile privind majorarea capitalului social.
S-a produs apoi un intreg circ, BIR contestand in Justitie procedura de faliment si mergand pana la a-si asigura serviciile controversatului procuror general Joita Tanase. Cativa ani mai tarziu, BIR a revenit in atentie prin scandalul Pavalache, un consilier guvernamental suspectat de implicare in procedura de lichidare judiciara a bancii.
RAFO Onesti. S-a spus despre RAFO ca a fost principala pusculita de bani a PSD, sau cel putin a unor lideri ai acestui partid, in special a celor grupati in celebrul „clan al moldovenilor”. Aflata pe lista celor mai mari datornici la stat, societatea lui Iacubov a facut, ani de-a randul, un aiuritor joc de glezne financiar, reusind sa supravietuiasca si sa isi umple de bunastare patronii. Considerata inima mafiei petrolului din Romania, RAFO a intrat ulterior in faliment, in paralel cu arestarea lui Iacubov, care in 2012 a fost condamnat la 7 ani de inchisoare (a fost eliberat n 2016).