Marele avantaj pe care l-a adus globalizarea

Marele avantaj pe care l-a adus globalizarea globalizarecomertindustria de aparare

Raspunsul s-ar putea sa va surprinda: globalizarea elimina pur si simplu riscul unui al treilea razboi mondial! E-adevarat, unii ar putea spune ca acest risc este eliminat deja de faptul ca, intr-o era a armelor nucleare, un razboi mondial nu ar avea castigator (partile beligerante s-ar distruge reciproc). Dar pana sa ajunga sa puna in discutie folosirea armelor nucleare, respectivele parti beligerante s-ar lovi si de un alt motiv, nu mai putin important: interesele economice comune, anume legaturile comerciale extrem de puternice care s-au format intre ele in ultimele decenii de globalizare.
Volumul comertului mondial a crescut enorm de la Al Doilea Razboi Mondial incoace, in special dupa 1980.  S-a ajuns practic ca toate marfurile lumii – mancare, smartphone-uri, automobile, bijuterii, cosmetice, orice – sa fie produse intr-o uriasa fabrica globala, in care fiecare tara este un departament legat prin relatii solide de desfacere-aprovizionare cu celelalte tari-departament.

Calculatorul sau laptop-ul pe al carui ecran cititi acum acest articol ilustreaza foarte bine aceasta realitate: astfel, el contine metale ca indiu, galiu si cobalt extrase din Africa, neodim din China, aluminiu din bauxita din Brazilia, fier din Australia, plastic obtinut din petrolul extras din Arabia Saudita, Rusia sau Venezuela, elemente de memorie din Coreea de Sud, semiconductori din Germania, sticla din Statele Unite si o multitudine de alte componente care au ajuns  la un moment dat in China pentru asamblarea finala – rezultatul fiind, iata, acest calculator sau laptop pe care l-ati achizitionat dvs., in Romania.

Iar situatia descrisa mai sus este valabila practic pentru orice produs de larg consum, fiecare asemenea produs punand in miscare o uriasa masinarie globala, bazata pe interese economice.

Si nu e greu sa ne imaginam ce s-ar intampla cu aceasta masinarie in cazul unui razboi mondial. Transporturile, cele care mentin masinaria in functiune, ar deveni dintr-o data riscante si nesigure (din cauza atacurilor si a blocadelor) si, implicit, foarte scumpe (din cauza costurilor mari de asigurare). Bunurile vitale nu ar mai fi disponibile in cantitati suficiente, iar cele mai multe tari, specializate strict pe anumite segmente ale comertului global, n-ar avea cum sa supravietuiasca pe cont propriu. Si chiar si statele puternice, ca Rusia si SUA, care dispun de un teritoriu vast si de resurse naturale, ar fi supuse unui efort de adaptare cu imense costuri economice si sociale (falimente, somaj, tulburari interne etc.).

Ideea ar fi, deci, urmatoarea: comertul global a ajuns pur si simplu “too big to fail”, ca sa imprumutam o expresie din lumea corporatiilor, si toti politicienii cu capul pe umeri stiu ca orice incercare de destabilizare a acestui comert, fie si prin simpla amenintare cu declansarea unui razboi mondial, intampina instantaneu o opozitie puternica din partea celor care ar avea enorm de pierdut de pe urma acestei (eventuale) destabilizari.

Oligarhii rusi, de exemplu, care isi castiga miliardele vanzand gaze si alte resurse naturale Europei de Vest, nu vor risca niciodata sa-si vada afacerile compromise de un eventual razboi regional in estul continentului si de-aceea nu-l vor lasa niciodata pe Vladimir Putin sa porneasca un astfel de razboi. Sau China, care se agita in ultimul timp cu pretentii teritoriale prin apele care o inconjoara, nu va risca sa-si vada duse pe apa sambetei trilioanele de dolari investite in obligatiuni de stat americane.

Atat Rusia, prin Putin, cat si China se agita in momentul de fata pentru ca vor sa forteze aparitia unui nou echilibru mondial si cauta sa afle cat de departe pot merge cu actiunile lor, permanent cu ochii pe reactiile comunitatii internationale, dar cu siguranta nu vor razboi.

E-adevarat, in trecut au existat razboaie declansate in contradictie cu interesele economice ale unuia sau altuia dintre beligeranti, dar astazi situatia e diferita: globalizarea este reala si tarile lumii sunt mai unite ca niciodata prin dependenta lor de accesul la piete si resurse, fapt care face ilogica orice intentie de destabilizare a situatiei, deci inclusiv intentia de declansare a unui razboi mondial.

Dar industria de aparare? Industria de aparare a Statelor Unite, cea a Rusiei sau cea a Chinei nu ar avea de castigat de pe urma unui asemenea razboi? Raspunsul este: nu neaparat. Ultimii 70 de ani au aratat foarte clar ca e perfect posibil sa faci o gramada de bani doar fluturand pericolul unui razboi, pentru ca asta iti asigura imediat alocarea unor sume imense de la buget. De ce sa declansezi un razboi daca poti sa faci profit si fara razboi?

Apoi, iata un alt motiv care face improbabil un razboi mondial in momentul de fata: globalizarea de care am vorbit pana acum actioneaza nu numai pe plan economic, ci si pe plan social. Ceea ce inseamna ca, intr-o lume in care bariera distantelor a disparut si in care oamenii pot comunica instantaneu in cyberspace chiar daca se afla pe continente diferite, e mai greu sa prezinti pe cineva ca fiind dusman.

In trecut, cand oamenii erau despartiti de mii de kilometri, nu vorbeau aceeasi limba (engleza) si nu aveau mijloace de comunicare, era usor pentru politicieni sa zugraveasca pe cineva in culori sumbre si sa mobilizeze astfel populatia pentru a declansa un razboi. Astazi, cetatenii din orice colt al lumii pot sa interactioneze lejer unii cu altii si sa descopere astfel ca nu sunt prea diferiti.

Mai mult, Internetul, mai exact YouTube, a facut posibila prezentarea necosmetizata a atrocitatilor razboiului, aratandu-le astfel oamenilor in mod clar in ce s-ar baga daca ar sustine declansarea unei confruntari armate si determinand in consecinta un puternic sentiment de respingere a razboiului. O populatie informata este protejata impotriva manipularii si nu poate fi obligata sa se implice si sa sustina intentiile si actiunile belicoase ale unor politicieni.

Si, in fine, sa mai mentionam un motiv pentru care un razboi mondial este foarte putin probabil in contextul actual: lumea este mai bogata. Intr-adevar, sa ne gandim putin la faptul ca mai toate razboaiele purtate de-a lungul istoriei, din cele mai vechi timpuri pana in perioada moderna, au avut la baza dorinta de a acapara bogatiile altuia, indiferent ca aceste bogatii au insemnat apa, vanat, aur, petrol, mine de diamante sau… o femeie (Elena din Troia).

Or astazi lumea este mai bogata. Cei mai multi locuitori ai planetei isi pot satisface in momentul de fata nevoile de baza: adapost, hrana, apa, haine, asistenta medicala, divertisment, iar o mare parte din ei se bucura de un nivel de confort care acum cateva sute de ani ar fi parut desprins direct din Paradis. Ca urmare, tarile nu mai sunt chiar asa de disperate sa mearga la razboi si sa-si ia unele altora “bunatatile”.  

Sigur, unii ar putea spune ca nu numai “bunatatile” pot declansa razboaie, ci si convingerile religioase (vezi cruciadele) sau tendintele expansioniste sau secesioniste ale vreunui stat (vezi Irak-Kuweit sau Serbia-Kosovo). Dar, sa recunoastem, aceste motive ori apartin in mod clar trecutului, ori se aplica unor situatii izolate, care e greu de crezut ca pot degenera intr-o noua conflagratie mondiala.

Citeste si: Sinteza Saptamanii: Noi reguli pentru tranzactiie online, retragerea de la Pilonul II si impozitarea bacsisului

Sursa foto: www.pexels.com