Ce ar insemna retragerea militarilor americani din Europa?
Militarii americani sunt prezenti in Europa de la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Numarul lor a variat in toata aceasta perioada, de la un maximum de 475.000 in anii ‘50, cand tensiunile cu URSS erau la apogeu, pana la cateva zeci de mii in anii ‘90, cand amenintarea sovietica disparuse. Din 2022 incoace, in contextul razboiului din Ucraina, numarul lor a crescut din nou, astfel ca in momentul de fata sunt 84.000 de militari americani, in 40 de baze militare raspandite pe intregul continent (inclusiv in Romania), cele mai mari fiind, in ordine, in Germania, Polonia, Italia si Marea Britanie.
Ce fac militarii americani in Europa? Participa la exercitii militare regulate in colaborare cu armatele nationale ale tarilor-gazda, ofera training fortelor aliate in cadrul diferitelor programe de parteneriat, se ocupa de transportul de arme si munitie pe frontul din Ucraina, ii antreneaza pe soldatii ucraineni.
Dar cel mai important lucru pe care il fac militarii SUA este acela ca gestioneaza arsenalul nuclear amplasat pe continent, arsenal care constituie in fapt principalul “argument” impotriva unei eventuale expansiuni rusesti.
SUA a adus arme nucleare in Europa inca din 1954, mai intai in Marea Britanie, apoi in Germania, Italia, Franta, Turcia, Olanda, Grecia si Belgia, ajungand la cca 7.000 de focoase in anii ‘70. Apoi, in anii ‘80 si ‘90 numarul lor a scazut constant in urma diferitelor acorduri incheiate cu URSS (Rusia) privind reducerea arsenalului nuclear, astfel ca in momentul de fata se estimeaza ca mai sunt doar 100 de focoase, instalate in 5 tari: Belgia, Germania, Italia, Olanda si Turcia (niciuna dintre aceste tari nu poate folosi insa aceste arme fara acordul SUA).
De precizat ca, intre timp, Marea Britanie si Franta si-au dezvoltat propriile programe nucleare si acum nu mai au arme nucleare americane pe teritoriul lor.
Si inca o precizare importanta: cele 100 de arme nucleare americane din Europa sunt bombe gravitationale de acum 50 de ani, concepute sa fie transportate si lansate de bombardiere si avioane de lupta care, spun expertii, ar putea fi doborate relativ usor de sistemele moderne de aparare anti-aeriana ale Rusiei.
Totusi, aceste arme au in continuare potentialul de a descuraja orice atac venit dinspre Moscova, iar prezenta lor pe continentul european e un simbol major al hotararii SUA de a-si apara aliatii din NATO. De-abia cand aceste arme vor fi retrase va trebui sa ne ingrijoram serios. Insa partea proasta e ca acest moment s-ar putea sa vina intr-un viitor nu chiar atat de indepartat.
Sa nu uitam, secretarul american al apararii, Pete Hegseth, a avertizat in luna februarie ca prezenta militara a tarii sale in Europa nu va dura “la nesfarsit”, iar Donald Trump a vorbit in mod repetat despre retragerea SUA din NATO. Totusi, aceste afirmatii pot fi puse si pe seama dorintei administratiei americane de a forta cresterea cheltuielilor facute de europeni pentru a beneficia de protectia americana (in momentul de fata, Europa suporta 34% din costul functionarii bazelor militare amplasate pe teritoriul ei).
Cert este ca retragerea americanilor din Europa ar insemna disparitia “umbrelei nucleare” de care beneficiaza acum tarile continentului si, implicit, aparitia unei oportunitati pentru Rusia de care in mod sigur Moscova va profita. Vestea buna pentru noi este ca aceasta retragere americana nu se poate produce peste noapte. Beneficiem astfel de un ragaz pentru a ne intari apararea si a obtine independenta militara fata de SUA, un lucru despre care cancelarul german Friedrich Merz spune ca trebuie sa se intample “cat de repede posibil”.
(adaptare dupa Council Foreign Relations)
Sursa foto: Reuters