Ce a exportat Estul comunist in Vestul capitalist: limbajul de lemn

Ce a exportat Estul comunist in Vestul capitalist: limbajul de lemn Inainte de 1989, discursul politic avea un limbaj specific, asa-numitul limbaj de lemn, o insiruire de fraze goale care dadeau impresia ca se comunica totusi ceva, dar care in realitate nu spuneau absolut nimic. Era imposibil sa gasesti in mijlocul acelor fraze un mesaj limpede, totul se reducea la un soi de propaganda mobilizatoare formata din clisee. Si interesant este ca acest limbaj exista bine-mersi si in ziua de astazi, intr-un loc neasteptat: in institutiile Uniunii Europene.
Cum suna limbajul de lemn? Iata un extras dintr-un discurs oarecare al lui Nicolae Ceausescu, principalul vorbitor si promotor autohton al acestui tip de limbaj:

„Este necesar sa actionam continuu pentru perfectionarea organizarii, conducerii si planificarii intregii activitati sociale, in stransa legatura cu participarea tot mai activa a clasei muncitoare si a intregului popor la conducerea societatii, la construirea societatii socialiste multilateral dezvoltate, la faurirea societatii comuniste. Dar, pentru aceasta, este necesara ridicarea nivelului politic-ideologic al activului de partid si de stat, al cadrelor conducatoare, al tuturor membrilor de partid.”

Se observa imediat formularile seci, lipsa elementelor concrete si mai ales fondul restrans de cuvinte. De altfel, acest tip de limbaj era copiat dupa cel sovietic, care folosea doar 1.500 de cuvinte, desi limba rusa oferea (si ofera in continuare, desigur) un fond lexical impresionant, de cca 220.000 de cuvinte.

Logic ar fi fost ca aceasta aberatie, aceasta non-comunicare, sa dispara complet odata cu prabusirea comunismului, dar adevarul e ca ea si-a gasit un mediu propice unde ne-am fi asteptat mai putin: in inima Occidentului, mai exact in zecile de mii de documente oficiale de toate felurile produse anual de Uniunea Europeana.

Texte legislative, propuneri de legi, carti albe si verzi, rapoarte, rezolutii, opinii, discursuri etc. - toate au drept trasatura comuna faptul ca sunt scrise intr-un limbaj aparte, ce abunda in locutiuni goale care, luate cu copy-paste, permit constructia rapida a oricarei comunicari scrise.

“Dezvoltarea durabila fondata pe o economie sociala de piata cu grad ridicat de competitivitate, care sa contribuie la progresul social si la crearea de locuri de munca”, “lupta impotriva excluziunii sociale si a discriminarilor”, “crestere durabila, inteligenta si integratoare”, “modelul social european” sunt expresii care pot fi intalnite in mai toate actele emise la Bruxelles. Si chiar si atunci cand asemenea expresii-tip lipsesc, limbajul Uniunii Europene se caracterizeaza, oricum, printr-o incalceala extrema si printr-o supra-abundenta de clisee lipsite de sens.

De exemplu, Actul privind piata unica, un document al Comisiei Europene, incepe prin aceasta propozitie remarcabila: “Aflata in centrul proiectului european inca de la inceputuri, piata comuna, devenita de-a lungul deceniilor piata interna, tese de mai bine de 50 de ani panza solidaritatii intre locuitorii Europei, creand in acelasi timp noi spatii de dezvoltare.” Si trebuie spus ca Parlamentul European a aprobat acest Act, insistand asupra importantei “situarii cetatenilor in centrul proiectului pietei unice”, remarcand ca “piata unica ofera un mare potential in ceea ce priveste crearea de locuri de munca, cresterea economica si competitivitatea” si afirmand ca “trebuie adoptate politici structurale puternice pentru a exploata pe deplin acest potential”.

Apoi, in Cartea alba privind sportul, publicata in 2007, scrie negru pe alb: “Sportul ii atrage pe europeni, dintre care majoritatea participa in mod regulat la activitati sportive, deoarece el genereaza valori importante precum spiritul de echipa, solidaritatea, toleranta si fair play-ul, contribuind la dezvoltarea si implinirea personala. De asemenea, sportul promoveaza contributia activa a cetatenilor UE la societate si, in acest sens, sprijina cetatenia activa.”

Iar intr-un comunicat din 2010, numit “Europa 2020: O strategie pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila integrarii”, gasim pasaje pline de seva ca acesta: “Criza reprezinta un semnal de alarma. Numai impreuna putem contracara efectele crizei si putem iesi din aceasta situatie mai puternici. Avem la dispozitie noi instrumente si o noua ambitie. Nu ne mai ramane decat sa trecem la actiune”.

E clar, deci, ca institutiile europene si reprezentantii lor indragesc in mod special exprimarile imbarligate, imbibate de triumfalism. Peste tot, Uniunea este descrisa ca fiind “un actor-cheie pe scena mondiala”, peste tot se schiteaza “o viziune europeana” pentru orice, se indeamna la “reinsufletirea spiritului antreprenorial” si se face apel la “o larga mobilizare politica bazata pe o viziune si pe optiuni comune ambitioase."

Si ce deranjeaza cel mai mult este tonul moralizator si condescendent al acestor exprimari. Ca si cum cei care le formuleaza ar avea rolul de profesori in fata unor elevi sau rolul unor intelepti care stiu totul mai bine decat toata lumea si care au bunavointa sa imparta cunoasterea printre oamenii de rand.

Iar cei mai deranjati sunt, desigur, cetatenii din Europa de Est care au trait comunismul si pentru care aceste declaratii goale ale Uniunii Europene inseamna un fel de intoarcere in trecut, in acele vremuri de trista amintire cand exista o propaganda oficiala conceputa pe exact acelasi calapod. (De-aceea politicienii din Est, constienti de aceasta asociere pe care o fac cetatenii din tarile lor, au lasat deoparte exprimarile pe acest ton, in masura in care au putut.)

Prin prisma acestei observatii, s-ar putea spune chiar ca limbajul de lemn al Bruxelles-ului dovedeste o apropiere de socialism, de o doctrina de stanga, care se pare ca este forta motrice din spatele orientarii actuale a UE. Utilizarea constanta a acelorasi formule gata construite constituie in mod clar expresia unei lenevii, a unei amorteli intelectuale, a unei lipse de gandire critica, a unui mers perpetuu pe cai batute. Si poate ca asta si explica incapacitatea elitelor UE de a depasi declinul actual al acestei structuri, conturat in ultimii ani.

Sursa foto: www.pexels.com