Au trecut 26 de ani de la sfarsitul Razboiului Rece. Cine au fost castigatorii?
razboiul recedestramarea urssfoste republici sovietice
Pe 25 decembrie 1991, Uniunea Sovietica inceta oficial sa mai existe. Se punea astfel capat unei perioade istorice de aproape 70 de ani de socialism si se marca totodata sfarsitul formal al Razboiului Rece. Desigur, SUA a avut mult de castigat de aici, pentru ca multi ani dupa aceea, pana la revigorarea Rusiei si la ascensiunea Chinei, a fost singura super-putere mondiala. Dar, in mod cert, de castigat au castigat si cele 15 republici rezultate prin faramitarea fostului colos sovietic, cu o mentiune speciala pentru cele trei state baltice.
Formarea Uniunii Sovietice, inceputa de fapt prin integrarea uriasului spatiu euroasiatic in Imperiul Rus, a durat peste 500 de ani. Dezintegrarea ei - mai putin de doi ani. Pentru locuitorii fostelor state sovietice si pentru observatorii straini, disparitia de pe harta lumii a acestei super-puteri a fost o surpriza, iar cauzele destramarii sale sunt si acum foarte controversate.
Punctul de referinta al destramarii este considerat de istorici a fi Congresul Deputatilor Populari, din 12 iunie 1990, cand s-a adoptat declaratia privind suveranitatea Federatiei Ruse. Apoi, al doilea moment major a fost puciul nereusit din 19 august 1991, cand anumiti politicieni din anturajul lui Gorbaciov au anuntat crearea unui comitet special si i-au cerut presedintelui declararea starii de urgenta si transmiterea temporara a puterii catre vicepresedintele Ghennadi Ianaev.
Acest puci a constituit unul dintre cele mai bizare evenimente din istorie. Initiatorii au incercat sa salveze URSS, dar de fapt au intensificat destramarea sa. Infrangerea puciului a dus in realitate la prabusirea puterii centrale a URSS, determinand toate republicile sovietice care inca mai stateau in dubiu sa isi declare independenta. Dintre acestea, cine a avut cel mai mult de castigat?
Lituania, Letonia si Estonia sunt marii beneficiari ai dizolvarii URSS
O spune politologul lituanian Mindaugas Jurkynas, lector la Institutul de Stiinte Politice din Vilnius, care considera ca in momentul de fata cele trei tari au reusit sa se desprinda complet de trecutul lor sovietic. Ele nu mai sunt state post-comuniste, ci state moderne, caracterizate de valori, norme si chiar obiceiuri de consum din ce in ce mai asemanatoare cu ale occidentalilor.
Desigur, transformarea aceasta n-a fost deloc usoara. A trebuit reorganizata intreaga economie si creat un cadru juridic adecvat, fara a mai pune la socoteala primii pasi pe cont propriu in politica externa, necesari pentru a ancora proaspata independenta in arena internationala. Aceste transformari au fost complet noi. A existat doar vointa, caci nimeni nu avea experienta unor astfel de reforme.
Dar a fost o vointa dublata de inspiratie, bazata pe hotararea de a restabili cat mai rapid dreptatea istorica si de a sterge consecintele ocupatiei sovietice si ale anexarii din 1940. Astfel, tranzitia spre democratie si transformarile economice au avut loc simultan, cu o directie clara - intoarcerea spre Occident. Occidentul a fost privit tot timpul ca un garant al securitatii fata de influenta Rusie si, de asemenea, ca un El Dorado cu o evidenta utilitate economica si sociala.
In consecinta, a fost pusa in aplicare o politica foarte liberala si capitalista, cu un ritm frenetic de privatizare, chiar daca adeseori destul de controversat. Tarile baltice n-au fost ferite de probleme - coruptie, influenta grupurilor de interese, lipsa de competitivitate la toate nivelurile, schimbarea frecventa a guvernelor – dar lucrurile au evoluat totusi inspre bine.
Lituania, spre deosebire de surorile ei din nord, a fost mai inspirata si a reusit sa devina si ceva mai omogena din punct de vedere etnic. Ea a acordat cetatenia tuturor sau aproape tuturor celor care traiau in tara, evitand astfel statutul de societate divizata, un statut cu care rusii din Estonia si Letonia jongleaza acum pentru “a apara drepturile rusofonilor”, pentru a discredita victoriile democratiilor din aceste doua state sau pentru a se amesteca in treburile lor interne.
Cele trei tari au devenit membre UE si NATO in 2004, dar integrarea nu s-a marginit la atat. Intrarea in spatiul Schengen, consolidarea legaturilor transatlantice, parteneriatul estic al UE, securitatea energetica, relatia cu tarile nordice sunt lucruri care ilustreaza in mod evident dorinta acestor state de apropiere de inima continentului.
Astazi, Lituania, Letonia si Estonia sunt inca state de la periferia Europei Occidentale, mici si lipsite de influenta. Dar cert e ca ultimii 20 de ani, per ansamblu, au fost un succes pentru ele. La un moment dat chiar au fost numite “tigrii baltici”, datorita realizarilor economice importante.
E-adevarat, nu au devenit inca un Singapore al Marii Baltice, dar se poate spune ca au reusit sa faca un salt spectaculos de la un sistem sovietic rigid si centralizat spre un mediu occidental si dinamic. Iar asta, cu siguranta, e o performanta notabila. Lituania, Letonia si Estonia chiar nu mai "suna" a foste republici sovietice, spre deosebire de vecinele lor, Belarus si Ucraina.
Cele 15 foste republici sovietice sunt:
1. Armenia
2. Azerbaidjan
3. Belarus
4. Estonia
5. Georgia
6. Kazahstan
7. Kirghistan
8. Letonia
9. Lituania
10. Moldova
11. Rusia
12. Tadjikistan
13. Turkmenistan
14. Ucraina
15. Uzbekistan