Analiza lui Vladimir Tismaneanu, profesor de stiinte politice: De ce national-populismul castiga teren in Europa?
national populism
National-populismul este in ascensiune in Europa, iar Vladimir Tismaneanu, politolog de renume, explica acest fenomen printr-o combinatie de factori istorici, economici si politici. Intr-un interviu acordat Hotnews, expertul atinge cele mai rosii puncte de pe harta politica globala, de la venirea la putere in SUA, pentru a doua oara, a controversatului Donald Trump, pana la impactul pe care evolutiile globale actuale il pot avea asupra Romaniei, tara in care se intampla, de asemenea, fenomene noi si greu de anticipat pe scena politica.
Ce este national-populismul si de ce castiga teren in Europa?
National-populismul se bazeaza pe o combinatie intre identitate nationala, anti-elitism si suveranism economic si politic. Partidele si liderii national-populisti promoveaza ideea ca „poporul autentic” este tradat de elitele globaliste, de birocratia europeana si de influentele externe.
In Europa, acest curent s-a intensificat pe fondul mai multor factori:
-
criza economica din 2008 – A adancit inegalitatile sociale si a alimentat nemultumirea fata de partidele traditionale.
-
criza migratiei din 2015 – A fost exploatata de liderii populisti pentru a sustine politici de inchidere a frontierelor si retorici xenofobe.
-
esecul partidelor mainstream – Incapacitatea acestora de a adresa problemele reale ale populatiei a creat un vid politic umplut de formatiuni radicale.
-
ascensiunea retelelor sociale – Permite raspandirea rapida a teoriilor conspiratiei si mesajelor populiste fara filtrul presei traditionale.
-
exemple notabile ale acestui fenomen sunt Viktor Orban in Ungaria, Marine Le Pen in Franta, Giorgia Meloni in Italia si Jaros?aw Kaczy?ski in Polonia.
Romania in fata valului national-populist
Romania nu a fost imuna la valul national-populist care a cuprins Europa si alte parti ale lumii. Desi partidele traditionale continua sa domine scena politica, discursul nationalist si populist a castigat tot mai mult teren, alimentat de nemultumirile sociale, de crizele economice si de o profunda lipsa de incredere in institutiile statului. Vladimir Tismaneanu subliniaza ca exista mai multe particularitati care fac Romania vulnerabila la acest curent, incepand cu mostenirea comunista si retorica anti-occidentala. Chiar daca integrarea in Uniunea Europeana si NATO a fost considerata un succes, o parte a populatiei priveste influentele externe cu scepticism, vazand in acestea o amenintare la adresa suveranitatii nationale. Acest sentiment este exploatat de liderii populisti, care promoveaza ideea unei Romanii „pierdute” in fata intereselor straine si care trebuie „recuperata” printr-o guvernare autoritara si izolationista.
Dezamagirea profunda fata de clasa politica este un alt factor care alimenteaza ascensiunea national-populismului. Coruptia generalizata, lipsa reformelor reale si promisiunile electorale nerespectate au erodat increderea cetatenilor in democratie, lasand loc mesajelor radicale anti-sistem. Populistii exploateaza aceasta frustrare, prezentandu-se drept singura alternativa autentica la „elita corupta” care ar fi „tradat” interesele nationale. In acest context, electoratul dezamagit este atras de retorica simplista a unor lideri care promit solutii rapide si drastice, fara a oferi insa politici concrete si viabile.
Un alt factor esential in expansiunea national-populismului in Romania este influenta mass-mediei si a propagandei ruse. Campaniile de dezinformare, raspandite prin televiziuni, retele sociale si site-uri obscure, contribuie la radicalizarea discursului public si la cultivarea unui sentiment de nesiguranta nationala. Mesajele anti-occidentale, teoriile conspiratiei si apelurile la „traditii” si „valori autentice” sunt folosite pentru a submina increderea in partenerii externi si in institutiile europene. Aceasta strategie are succes in special in randul celor care resimt efectele negative ale globalizarii sau care nu au acces la surse de informare credibile.
Pe langa aceste aspecte, problemele economice reprezinta un teren fertil pentru ideile national-populiste. Inflatia, salariile mici si inegalitatile sociale creeaza un climat de nemultumire generalizata, in care promisiunile de protectionism economic si „recuperare a resurselor nationale” devin extrem de atractive. In realitate, astfel de masuri pot avea efecte negative asupra economiei, descurajand investitiile straine si reducand competitivitatea Romaniei pe plan international, insa acest aspect este adesea ignorat de sustinatorii populismului, care prefera solutii pe termen scurt si lozinci mobilizatoare.
Un exemplu clar al acestei ascensiuni national-populiste este cresterea unor partide precum AUR, care combina un discurs ultranationalist cu atacuri la adresa valorilor europene si a minoritatilor. Retorica acestui tip de formatiuni politice se bazeaza pe glorificarea trecutului, pe contestarea drepturilor fundamentale si pe apelul la emotiile colective ale electoratului. In lipsa unei reactii ferme din partea institutiilor democratice, astfel de miscari risca sa capete o influenta tot mai mare, punand in pericol stabilitatea politica si viitorul democratic al Romaniei.
Riscurile national-populismului pentru democratia romaneasca
National-populismul reprezinta o amenintare reala la adresa democratiei romanesti, iar Vladimir Tismaneanu subliniaza riscurile majore pe care acest fenomen le implica. Printre acestea, unul dintre cele mai grave este erodarea statului de drept. Liderii populisti, odata ajunsi la putere, tind sa submineze institutiile democratice, sa atace presa libera si sa reduca independenta justitiei. Aceste actiuni nu doar ca slabesc mecanismele de control si echilibru dintr-o democratie functionala, dar deschid calea catre un regim autoritar in care puterea se concentreaza in mainile unui grup restrans de oameni. Justitia devine subordonata intereselor politice, iar vocile critice sunt reduse la tacere prin cenzura sau intimidare.
Un alt pericol major este izolarea internationala a Romaniei. National-populistii adopta adesea o retorica anti-UE si anti-NATO, promovand ideea unei suveranitati absolute care exclude cooperarea internationala. Aceasta pozitionare poate duce la marginalizarea tarii pe scena europeana, afectand relatiile diplomatice si accesul la fonduri europene esentiale pentru dezvoltarea economica. Intr-un context globalizat, nicio tara nu isi poate permite sa ramana izolata, iar o astfel de strategie ar diminua influenta Romaniei in deciziile europene si internationale.
National-populismul exacerbeaza, de asemenea, diviziunile sociale. Discursul politic al acestor lideri este construit pe antagonisme – intre „popor” si „elite”, intre „romani adevarati” si minoritati, intre „patrioti” si „tradatori”. Aceste mesaje radicale creeaza conflicte intre diferite grupuri sociale, alimentand ura si intoleranta. In loc sa promoveze coeziunea si solidaritatea, populismul cultiva resentimente si polarizare, facand tot mai dificila gasirea unor solutii comune pentru problemele societatii. In timp, acest tip de retorica poate duce la tensiuni sociale grave si la o fragmentare periculoasa a societatii.
Un alt efect devastator al national-populismului este slabirea economiei. Politicile protectioniste si interventioniste, atat de des promovate de populisti, pot duce la stagnare economica si la reducerea investitiilor straine. Incercarile de a impune masuri economice bazate pe izolare si autosuficienta nu functioneaza intr-o economie moderna interconectata. Investitorii straini evita tarile instabile politic si imprevizibile economic, iar masurile protectioniste pot afecta grav competitivitatea si dezvoltarea sectorului privat. In loc sa ofere solutii reale pentru bunastarea cetatenilor, populismul economic creeaza doar iluzii pe termen scurt, cu efecte negative pe termen lung.
Toate aceste riscuri demonstreaza ca national-populismul nu este doar o simpla tendinta politica, ci o amenintare profunda la adresa democratiei si stabilitatii Romaniei. Daca acest fenomen nu este combatut printr-o presa libera, educatie civica solida si politici responsabile, tara risca sa alunece pe o panta periculoasa, cu efecte greu de reparat.
Cum poate fi combatut national-populismul?
Combaterea national-populismului necesita o abordare complexa si strategica, bazata pe intarirea democratiei si pe promovarea valorilor europene. Vladimir Tismaneanu subliniaza ca unul dintre cele mai eficiente mijloace de contracarare a acestui fenomen este o presa libera si independenta. Jurnalismul de calitate are un rol esential in expunerea minciunilor si manipularilor populiste, oferind publicului informatii corecte si bine documentate. Intr-o societate in care dezinformarea se raspandeste rapid, mass-media trebuie sa ramana vigilenta si sa sanctioneze derapajele politicienilor care apeleaza la discursuri radicale si demagogice. Fara o presa puternica, capabila sa demonteze propagarea populismului, electoratul risca sa fie prins in capcana unor iluzii periculoase.
Un alt pilon esential in combaterea national-populismului este educatia civica si istorica. Cetatenii trebuie sa fie mai bine informati despre pericolele extremismului si despre avantajele democratiei. O societate care isi cunoaste trecutul si intelege mecanismele politice are mai putine sanse sa cada prada retoricii populiste. Educatia trebuie sa promoveze gandirea critica si sa ajute oamenii sa deosebeasca realitatea de manipulare. In lipsa acestui filtru intelectual, populismul isi gaseste un teren fertil, profitand de frustrarea si nesiguranta cetatenilor pentru a le capta voturile si loialitatea.
Reformarea clasei politice este, de asemenea, esentiala pentru combaterea populismului. Partidele traditionale trebuie sa se modernizeze si sa ofere solutii reale pentru problemele oamenilor. Daca politicienii moderati esueaza in a raspunde nevoilor cetatenilor, acestia vor fi tentati sa caute alternative extreme. Populismul infloreste in vidul creat de incompetenta si coruptia clasei politice, de aceea este necesara o schimbare profunda, bazata pe meritocratie, integritate si eficienta. Oferirea unor alternative credibile poate reduce atractivitatea discursului populist si poate readuce electoratul spre solutii democratice si echilibrate.
Un ultim aspect esential este consolidarea statului de drept. Institutiile democratice trebuie protejate de atacurile populiste si trebuie sa ramana independente. Justitia, parlamentul si administratia publica nu trebuie sa devina instrumente ale unor lideri care urmaresc sa-si extinda puterea prin metode nedemocratice. Intarirea mecanismelor de control, asigurarea transparentei si aplicarea ferma a legii sunt elemente fundamentale in mentinerea unui sistem democratic sanatos. Populismul se hraneste din slabiciunea institutiilor si din lipsa de incredere a cetatenilor in acestea, de aceea statul trebuie sa isi demonstreze constant legitimitatea si eficienta.
Lupta impotriva national-populismului nu poate fi castigata prin masuri punctuale, ci necesita un efort coordonat pe termen lung. Doar printr-o presa libera, educatie solida, o clasa politica reformata si institutii puternice se poate preveni alunecarea Romaniei spre o directie periculoasa, care ar putea submina valorile democratice castigate cu greu.
In cele din urma, iata ca national-populismul devine in zilele noastre una dintre cele mai mari provocari ale democratiei europene si romanesti. Desi promite solutii rapide si o asa-zisa „intoarcere la valorile nationale”, realitatea arata ca acest curent submineaza libertatile fundamentale si creeaza instabilitate. Tara noastra trebuie sa fie vigilenta si sa adopte masuri concrete pentru a preveni ascensiunea unui populism radical care ar putea compromite parcursul sau european si democratic.
Citeste aici in integralitate INTERVIUL. „La Washington si la Bucuresti vor toti sa-i lege sireturile lui Trump”. Vladimir Tismaneanu, relatare din SUA: „La mine la Universitate s-au desfiintat toate birourile si functiile legate de diversitate”
Sursa foto: unsplash.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML