30 de ani de la un eveniment care ne-a marcat in mod crucial istoria
In august 1991, URSS inca exista, dar intrase intr-un proces clar de destramare (4 dintre republicile componente isi declarasera deja independenta). A fost momentul cand un grup de comunisti radicali a incercat sa salveze Uniunea, printr-o lovitura de stat ramasa in istorie sub numele de Puciul Vodka. Puciul a esuat, dar, exact din acest motiv, a avut implicatii colosale pentru Romania. El a dus la destramarea URSS si a netezit astfel drumul tarii noastre spre capitalism si spre economia de piata, un drum care, in ciuda Revolutiei din 1989, nu era deloc unul cert.
Cine se opunea atunci, la inceputul anilor ‘90, drumului Romaniei spre capitalism?
Ei bine, “obstacolul” era chiar presedintele Ion Iliescu, un comunist pana in maduva oaselor, care actiona ca o frana in calea desprinderii de trecut. Intrat in structurile partidului inca de pe bancile liceului, cu studii la Moscova si cu o ascensiune politica spectaculoasa (la 40 de ani era membru plin in Comitetul Central al PCR), Ion Iliescu a privit Revolutia cu totul altfel decat populatia tarii – anume ca pe o ocazie de a aseza Romania pe drumul “corect” al comunismului.
Va amintiti, probabil, in zilele tumultoase ale evenimentelor din decembrie 1989, el folosea apelativul “tovarase”, il critica pe Ceausescu pentru ca “intinase nobilele idealuri ale socialismului”, iar punctul lui de reper era Moscova (“Am intrat in legatura cu Ambasada Sovietica si le-am transmis situatia in care ne aflam, ca sa comunice la Moscova, sa se stie cine suntem si ce vrem.”)
Problemele lui au aparut insa cand a devenit evident ca Romania nu mai voia comunism. Si nici comunisti. Toate scandarile strazii aratau acest lucru, ca urmare strategia “comunismului cu fata umana” gandita de Ion Iliescu nu mai era viabila. Sau, cel putin, nu era oportun ca ea sa fie sustinuta pe fata.
Dar aceasta strategie exista bine-mersi si astepta doar o schimbare a contextului international. La aproape 2 ani de la Revolutie, Iliescu inca visa la un viitor sub aripa Moscovei, dovada faptul ca la 5 aprilie 1991 el si Gorbaciov semnau un Tratat de colaborare, buna vecinatate si amicitie intre Romania si URSS, care pleca de la ideea ca URSS isi va pastra influenta in fostul lagar est-european.
Doar ca visul lui a fost naruit de puciul esuat si de urmarile lui. Dupa puci a urmat o avalansa de declaratii de independenta din partea celorlalte republici, astfel ca la 26 decembrie in acel an Sovietul Suprem vota dizolvarea tarii, iar toate institutiile oficiale sovietice isi incetau activitatea. URSS nu mai exista.
A fost momentul in care Iliescu si-a dat seama (in sfarsit!) incotro bate vantul si a decis sa ramana doar la ambitiile politice personale, acelea de a fi presedintele tarii, fara sa mai incerce insa sa revigoreze si sa consolideze comunismul, sub protectia marelui vecin de la rasarit (disparut).
Se punea astfel punct unei perioade de incertitudine de aproape 2 ani, in care Romania fusese oarecum pe muchie de cutit: scapam sau nu de comunism? Ca urmare, prin prisma acestei observatii, se poate spune ca Puciul Vodka marcheaza intr-un fel sfarsitul
real al Revolutiei. O revolutie demarata la Timisoara in decembrie 1989 si terminata la Moscova in august 1991.
Cititi aici detalii despre puciul din 19 august 1991:
In urma cu 28 de ani, o veste sinistra scutura Romania!