Wall Street Journal: Se prefigureaza o Europa germana
angela merkelgermaniaeuropasummit
Proiectul european pare sa dea gres, din moment ce avem o Germanie care le dicteaza celorlalte state ce sa faca, afirma Irwin Stelzeris, director pentru studii de politici economice la Hudson Institute, intr-un articol scris pentru Wall Street Journal.
La aparitia crizei financiare, Germania a devenit principala sursa de fonduri pentru prevenire a restructurarii datoriilor Greciei, Irlandei, Portugaliei si poate ale Spaniei si Italiei, fara a mai mentiona si Belgia, natiune care pare incapabila sa formeze un guvern.
Desi se doreste "integrarea" Germaniei, eforturile au dat gres. Dupa ezitari considerabile, cancelarul german Angela Merkel, sprijinita de presedintele francez Nicolas Sarkozy, a prezentat "termenii capitularii" la un summit de la sfarsitul saptamanii trecute.
Germania va sustine natiunile cu probleme financiare daca vor deveni "mai germane", se arata in articol. Tarile in cauza vor trebui sa adopte varsta de pensionare din Germania, sa renunte la indexarea salariilor in functie de inflatie, sa copieze masurile adoptate de aceasta tara pentru cresterea competitivitatii produselor pe pietele internationale. De asemenea, trebuie armonizate taxele la nivelul zonei euro si sa fie stabilite limite clare privind acumularea datoriilor.
Merkel considera ca cererile sunt rezonabile, avand in vedere dobanzile mari pe care le va suporta Germania.
Sindicatele spaniole au fost de acord cu cresterea varstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, iar fuziunea unora dintre casele de economii a dus la formarea unor banci mai puternice, capabile sa obtina pe pietele de capital 20 de miliarde de euro, din cele 30 de miliarde de euro necesare, potrivit estimarilor guvernului de la Madrid.
Irlanda a dublat tinta de reducere a deficitului bugetar pentru 2011.
In Portugalia, unele banci renunta la plata dividendelor, pentru consolidarea capitalului, iar guvernul a marit varsta de pensionare la 65 de ani, dar respinge eliminarea indexarii salariilor in functie de inflatie.
Programul franco-german pluseaza si insista pentru aplicarea mai multor masuri: eliminarea restrictiilor privind infiintarea de noi afaceri si a practicilor de mascare a deficitelor, dar si adoptarea unor programe de reforma care sa permita economiilor stagnante ale Greciei, Portugaliei si Spaniei sa contribuie la dezvoltarea Europei, respectiv a unui program pentru competitivitate.
Majoritatea statelor sustin ideea reformelor, dar dau inapoi in fata programului propus.
Lipsa unui acord a avut drept rezultat o reactie devenita obisnuita pentru eurocratie, respectiv organizarea unei noi reuniuni in martie, pe langa un summit deja planificat.