Tara in care copiii nu inteleg ce citesc si politicienii nu citesc deloc

In 2018, Educatia nici macar 3% din PIB nu a primit, anul acesta, procentul abia a sarit de 3%. Vorbim in primul rand de bani care se duc pe salarii, pentru ca, in rest, sistemul este subfinantat. Laboratoarele de studiu au ramas la stadiul dotarilor din anii '90 (cu indulgenta), iar cercetarea nu e pe lista prioritatilor niciunui guvern din ultimul sfert de secol si mai mult de atat.

Elevii nostri au privilegiul de a fi invatati carte de profesori care au ajuns la catedra dupa ce au obtinut glorioase note de 2 si 5 si ocupa fie posturi de suplinitor, fie cine stie cum, cert e ca nu putem avea pretentia sa dam lumii olimpici si cercetatori, academicieni si scriitori, cand bazele invataturii le pune un individ / o individa care, probabil, ceva mai bun decat sa se faca profesor nu a gasit. O fi fost din lipsa de ocupatie, din plictiseala, o fi fost ca s-au marit salariile. Orice motiv a fost, oamenii astia nu s-au facut profesori nici pentru calitatea lor erudita, nici pentru vocatie.

Vezi aici: 8.000 de profesori sunt scosi de la catedra, dupa ce au ajuns sa predea cu note de 1 si 2 la titularizare

Elevii intra copii pe usa scolii si ies adulti. Petrec la scoala cat un om matur la munca, in acea banca rigida din lemn, ce adesea le formeaza probleme pe viata la coloana vertebrala, e bomboana de pe coliva invatamantului romanesc. Pe de alta parte, sunt fortati sa invete despre limite si radicali dupa o ora de sport, sau la finalul programului.

Alimentatia garantata de stat se rezuma la o painica servita sub forma unui corn si la un pahar de lapte care nu ii mai bucura decat pe cei mai nevoiasi dintre ei, si chiar si acestia, mai mult ne nevoie, se resemneaza.

Li se dau teme peste teme, iar programul de la scoala ajunge sa fie suplimentat cu inca 4 ore acasa, in care elevii trebuie sa "copieze", ca tema, lectia la educatie tehnologica sau muzica.

Se gandeste cineva la sanatatea psihica a acestor copii?

Liceele sunt, aparent si teoretic, clasificate dupa un anumit profil. Vorbim despre profilul real sau uman, spre exemplu. In fapt, la fiecare dintre ele, elevii studiaza cam aceleasi discipline, fara sa existe programe care sa le descopere vocatiile inca din clasele primare si sa ii indrume catre dezvoltarea lor, la liceu.

Teoria e de baza, practica ne omoara. Elevilor li se predau foi intregi de caiet, fara sa existe lectii aplicate, fara sa conecteze cineva materia la realitate si fara sa actualizeze cineva, spre exemplu, lista de lecturi obligatorii, la vremurile actuale. 

Aprofundand problema, nu putem sa cerem performanta educationala excluzand educatia sociala, sexuala, de viata, din ciclul invatarii. Pentru ca avem nevoie si de cultura, dar si de cultura existentiala, pentru a putea sa le valorificam pe amandoua, in paralel.

Biserica se opune categoric in fata orelor de educatie sexuala, multi dintre parinti la fel, politicienii avizi dupa voturi lasa problema in pom, in timp ce Romania e fruntasa la capitolul mame minore in Europa.

Pe de alta parte, revenind la gradul de analfabetism, multi dintre copiii care sufera de analfabetism functional se intampla sa fie in aceasta situatie pentru ca atat pot. Capacitatea intelectuala difera de la un individ la altul si, oricate conditii s-ar crea pentru multi dintre ei, nu vor reusi niciodata sa performeze la nivelul la care ajung altii, care au abilitati native cultivate in timp. Cine spune altceva, traieste intr-o lume utopica si fantezista.

Or, aici intervine alta problema. Elevii din ziua de azi sunt "condamnati" sa faca facultati, desi e clar ca nu au abilitatile necesare. In timp ce piata muncii se confrunta cu o criza acuta, elevilor nostri, printr-o decizie total lipsita de inspiratie a Ecaterinei Andronescu, li s-au desfiintat scolile profesionale.

Acele scoli in care, cei ce nu aveau veleitati pentru studii inalte, inavatau o meserie, nu ajungeau someri cu diploma in Drept. In aceeasi ordine de idei, nu s-a gandit niciun ministru dintre cei 32 sa coreleze cumva programa scolilor si universitatilor si calificarile oferite de acestea, cu necesitatile pietei muncii.

Ceea ce se intampla acum in invatamant este un atentat la siguranta nationala. Un popor care nu investeste in educatie este un popor asasinat. Insa, uitandu-ne pe cifrele de la PISA, sa privim si partea plina a paharului: vom avea o elita de politicieni peste vreo 10-15 ani.

Principala cerinta e indeplinita, urmeaza celelalte. Mai trebuie sa se slefuiasca putin cu ale vietii, sa se unga cu alifia primului milion de dolari si omul politic pentru Romania e format. Cei care vin cu medalii de aur de la olimpiadele internationale la matematica si informatica vor fi buni platitori de taxe pentru acesti 44% care nu inteleg ce citesc, dar care se vor descurca de minune la a face contracte cu statul, la fi alesi primari, deputati sau senatori.

Citeste si: Joaca de-a educatia. Anul scolar incepe cu ministri demisi, fonduri taiate si la mica intelegere cu patronatele din turism