Scoala online din statul paralel

De fapt, in statul paralel, copiii din Romania traiesc cam asa:

• In 2017, Romania se afla pe locul doi in Uniunea Europeana, la tara cu cel mai mare grad al riscului de saracie si excluziune sociala, peste o treime din populatia tarii, arata datele publicate de Eurostat, oficiul de statistica al Uniunii Europene.
• Peste un sfert (27,7%) din populatia Romaniei traia, in 2018, intr-o locuinta care nu avea toaleta in interiorul casei, arata Eurostat anul trecut, cu ocazia Zilei mondiale a toaletei (World Toilet Day).
• In 2018, Romania a fost tara din UE cu cel mai mare risc de saracie in randul angajatilor, arata tot Eurostat in ianuarie 2020.
• Tot in 2018, acelasi Eurostat arata ca peste un sfert din populatie era supusa riscului de saracie si excluziune sociala in sapte state membre din Uniunea Europeana: Bulgaria (32,8%), Romania (32,5%), Grecia (31,8%), Letonia (28,4%), Lituania (28,3%), Italia (27,3%) si Spania (26,1%)
• 8,8% din copiii romani din mediile socio-economice precare reusesc sa depaseasca dezavantajul si sa performeze printre primii, arata Organizatia Salvati Copiii, intr-un comunicat din 2019.
• ”Rezultatele PISA 2018 plaseaza Romania printre tarile care inregistreaza o puternica legatura intre statutul socio-economic al elevilor si performantele inregistrate de acestia. De altfel, tara noastra se numara printre statele pentru care rapoartele PISA 2018 recomanda interventii educationale in favoarea elevilor dezavantajati”, se arata in comunicat.
• Aproximativ 19,7% dintre copii romani traiesc in deprivare materiala severa – cea mai ridicata rata din UE, media UE fiind de  6,6%. In plus, peste 32% traiesc sub pragul de saracie.
• ”Acest procent include persoanele ale caror venituri sunt mai mici de 60% din mediana veniturilor la nivel national (adica sub 750 lei/persoana/luna in 2018), incluzand prestatiile sociale”, se arata in comunicat.
• 19,9% din populatie, venituri sub pragul de saracie
• In anul 2018, 19,9% din populatie avea venituri sub pragul de saracie si se aflase in aceeasi situatie in cel putin doi din cei trei ani anteriori. In cazul copiilor, rata saraciei persistente era de 33,2% in 2018.
• ”Dezavantajele sunt relevate si la nivelul scolilor. Astfel, in scolile dezavantajate din tara noastra, raportul elevi/cadru didactic este mai mare decat in cele avantajate – 14,68 elevi/cadru didactic versus 12,45 elevi/cadru didactic, in timp ce, la nivel OCDE, tendinta este inversa (11,22 in scolile dezavantajate si 12,43 in cele avantajate)”, se arata in comunicat.
• In Estonia, tara europeana cea mai bine situata, raportul este de 9,42 elevi/profesor in scolile dezavantajate si 12,99 in cele avantajate.
• Aproape 366.000 de copii cu varsta intre 3 - 17 ani nu urmau nicio forma de invatamant (prescolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional), in anul 2013. Intr-un singur an scolar (2012 – 2013), aproximativ 24.400 copii au abandonat invatamantul primar si gimnazial. Statistica oficiala a abandonului scolar nu surprinde, insa, in totalitate dimensiunile neparticiparii scolare ("copiii in afara scolii"), deoarece nu acopera, de pilda, copiii care nu au mers niciodata la scoala ori au abandonat scoala in anii anteriori.

• Potrivit Eurostat, la sfarsitul anului scolar 2014-2015, rata parasirii timpurii a scolii a crescut cu 1,8% in numai 2 ani, de la 17,3% (2012-2013) la 19,1%. Copiii romi se confrunta cu o vulnerabilitate deosebita si sub aspectul participarii la educatie. 
• In anul scolar 2015/2016, conform Institutului National de Statistica (INS), 30.504 de copii din ciclul primar si gimnazial au parasit scoala, in vreme ce alti 26.722 au abandonat in timpul liceului sau invatamantului profesional.
• Dintre copiii care au inceput scoala în 2003-2004, doar 38% au reusit sa isi ia Bacalaureatul

E frumos sa credem ca putem muta scoala in online, ca toti copiii stau in fata propriului laptop sau telefon si isi fac temele alaturi de profesori instruiti, care stiu sa manuiasca device-uri de ultima generatie, insa multi dintre copiii Romaniei, care ar trebui sa fie pe bancile scolilor, nu au acces la educatie, care e doar "oficial: gratuita, pentru ca parintii nu isi permit sa asigure imbracamintea si rechizitele.

Altii, ceva mai norocosi, care ajung totusi sa urmeze cursurile scolare, isi fac temele seara, acasa, la lumina lumanarii. Nici cadrele didactice nu sunt aliniate la zi cu tehnologia, multi profesori nici macar nu au deschierea catre alte modalitati de predare si invatare, iar altele, fie nu au posibilitati, fie nu au vocatie.

Daca nu ii vedem pe acesti copii, daca pare ca pe nimeni nu intereseaza soarta lor si daca decidentii scriu din coindei masuri doar pentru cei care "isi permit" sa le respecte si sa se alinieze lor, nu inseamna ca aceasta realitate nu exista. Ea exista, si intr-o proportie neiertator de mare, pentru Romania anului 2020.

Sa nu uitam ca la noi, an de an, de pe bancile elevilor lipsesc manuale, sau apar cu greseli impardonabile, sa nu uitam cat de stufoasa e materia, sa nu uitam cat de multe lucruri inutile se invata, sa nu uitam ca educatia sexuala e considerata inca un tabu, desi suntem generatori pe banda rulanta de mame minore si, iata, vedem astazi, cat de importante ar fi fost niste ore de igiena corporala. Sa nu uitam ca in scolile din Romania inca pica tavanul in cap copiilor, care, daca scapa de lovitura de tencuiala, ingheata iarna in toaleta din curte. 

Un astfel de sistem nu poate fi mutat in online. Un sistem de invatamant in care nu s-a investit, nici la nivel de infrastructura, logistica, nici in resurse umane de calitate, nici in sanatatea emotionala, psihica, cognitiva a elevilor, nici in confortul lor fizic, nu poate performa nici in clasa, nici pe o platforma pe internet. 



Citeste si: EDITORIAL: Restrictiile vor fi relaxate. Oamenii, mai putin!





 

de Magda Florea

Senior Editor Manager.ro