Sa ne salvam prin lene !
dreptul la lenepaul lafarguejean giraudouxlegitimarea hotieiromania
Una din optiunile noastre in cazul legitimarii hotiei ar fi sa nu mai muncim pentru a nu avea hotii ce fura
Sa presupunem ca se aproba si se implementeaza modificarea legilor justitiei, in forma impusa de parlamentarii puterii la sfarsitul anului 2017. Cu alte cuvinte , se da liber la hotia de partid si de trib ( increngaturile dintre hoti sunt, de obicei, de natura tribala).
Noi, ceilalti, cei de la care se fura, nu vom avea prea multe optiuni. Ceea ce ar fi bine pentru noi, insa, ca o varianta, ar fi sa nu ne facem sange rau. Dupa parerea mea putem realiza acest lucru . Cum? Adaptandu-ne la situatie (inca odata, precizez ca este doar una din optiuni).
Haideti sa gandim logic:
- De ce se modifica legile justitiei ? Pentru ca hotii sa fure si sa nu fie acuzati de furt ;
- De la cine fura hotii ? De la noi.
- Ce fura de la noi ? Rezultatele muncii noastre ,ale harniciei noastre?
- Merita, atunci, sa muncim ca sa ne fure Dragnea, Tariceanu, Tudose, Verstoy Attila, Basescu, Adrian Nastase, Nicolicea, Vosganian si cam 90 % din membrii actualelor partide de pe esichierul politic ? Nu .
- Ce se intampla daca noi nu mai muncim, nu mai suntem harnici ? Nu prea mai au ce fura .
- Putem trai bine daca nu muncim ? Aici urmeaza raspunsul esential : DA !
Daca suntem cinstiti cu noi insine vom recunoaste ca am mai trait aceasta experienta de a nu munci si de a trai cat de cat bine . Inainte de 1989 esential era sa semnezi condica la venirea si la plecarea de la serviciu .
Ideea ca munca nu aduce , in mod mecesar, fericirea, nu este noua.
Paul Lafargue
Paul Lafargue (1842-1911) , economist si scriitor, a fost ginerele lui Karl Marx – a fost casatorit cu Laura Marx, fiica celebrului inventator al comunismului. Membru al Internationalei Comuniste – prima – a publicat in 1880 celebrul sau eseu “Dreptul la lene”. Este o anihilare a dreptului la munca gandit de celebrul sau socru, care, de altfel, s-a rusinat sa mai iasa in lume cu ginerele.
Iata ce spune Paul Lafargue : “Clasele muncitoare ale natiunilor unde domneste civilizatia capitalista sunt atinse de o stranie nebunie. Aceasta nebunie s-a declansat pe fondul mizeriilor personale si sociale , care, de doua secole, tortureaza trista umanitate. Aceasta nebunie este dragostea de munca, pasiunea morbida de a munci, impinsa pana la epuizarea fortelor vitale ale individului si a progeniturilor sale. In loc sa reactioneze la aceasta aberatie a gandirii umane, preotii, economistii, moralistii, au sacro-sanctificat munca. Orbiti si limitati , ei au vrut sa fie mai intelepti decat Dumnezeu ; oameni slabi si demni de dispretuit, ei au vrut sa reabiliteze ceea ce Dumnezeu le-a interzis ...In societatea capitalista, munca este cauza intregii degenerescente intelctuale… Priviti-l pe nobilul salbatic pe care misionarii comertului si comerciantii religiilor nu i-au corupt inca cu crestinismul, sifilisul si dogma muncii, si priviti-i mai apoi pe mizerabilii nostri servitori ai masinilor “.
Iata de ce Paul Lafargue elogiaza sfanta lene. Ca argument ultim, evoca o istorie din Evanghelia dupa Matei, cap VI : Iehova, zeul barbos si rebarbativ, le-a dat adoratorilor sai exemplul suprem de lene ideala : dupa sase zile de munca a inceput odihna eterna.
Reiau urmatoarea fraza a lui Lafargue : “Priviti-l pe nobilul salbatic pe care misionarii comertului si comerciantii religiilor nu i-au corupt inca cu crestinismul, sifilisul si dogma muncii, si priviti-i mai apoi pe mizerabilii nostri servitori ai masinilor “.
Jean Giraudoux transforma acesata constatare intr-o capodopera literara
Jean Giraudoux
Ma refer la piesa intr-un act “Adaos la calatoria lui Cook”. Actiunea se petrece in insula Otahiti din Tahiti, unde poposeste expeditia de descoperire si de convertire a Capitanului Cook. Mr. Banks, naturalist, membru in expeditia lui Cook vrea sa-i civilizeze pe tahitieni si are, in acest sens, o discutie cu Uturu, seful lor . O discutie din care va iesi bine sifonat
Mr. Banks : Va vor invata cele trei datorii ale omului...si anume : munca, proprietatea, moralitatea. Sa incepem cu ce este mai grabnic, in tara asta de moliciune, cu munca. In primul rand, e nevoie ca tovarasii tai sa le dea marinarilor nostri nu pilda unei molipsitoare si scandaloase lenevii, ci privelistea unor vajnici muncitori.
Uturu : In ce consta munca, Mr. Banks ?
Mr. Banks : Sa nu te tolanesti molatic pe iarba, ci sa-ti iei uneltele si sa sapi pamantul pana seara.
Uturu : Asta ar insemna pieirea noastra, Mr. Banks ! De cum sapam sau aram aici, pamantul se face neroditor.
Mr. Banks : Sa te scoli de la miezul noptii si sa macini faina pana in zori, dand zdravan din solduri si din brate, ca s-o preschimbi in painea noastra.
Uturu : Pai, noi avem arborele de paine ! Daca ne atingem de el, macar sa-l tundem, moare !...Mr. Banks, am avut si noi aici, pe vremuri, un muncitor. Pleca in larg sa caute scoici, pe cand coasta era plina. Sapa puturi, cand izvoarele sunt la tot pasul ! Nu-i lasa pe porci sa manance iarba, ca sa-i ingrase el cu terci special, care-i facea sa crape ! Am fost siliti sa-l omoram. Nu-i loc aici de munca.
Mr.Banks : Maretia omului este de a-si gasi de munca chiar si acolo unde o furnica s-ar odihni.
Uturu : Si se pastreaza frumosi cei care muncesc ? Ceea ce intereseaza in viata este sa fii frumos. Muncitorul nostru ajunsese cocosat tot arand, cracanat tot sapand si reumatic tot stropind. Era cel mai urat din insula. Si mirosea tare urat, Ii iesea o apa din trup, pe care n-am mai vazut-o niciodata iesind la vreunul din noi.”
Nu numai Giraudoux i-a admirat pe oamenii lenesi . Chesterton spunea despre italieni ca sunt prea inteligenti ca sa aprecieze progresul. Stendhal admira de asemenea moliciunea vietii din Italia. Grecii sau spaniolii, au si ei , parca inclus in codul genetic, atractia pentru viata suava si linsitita. Si, slava domnului, mai exista popoare asa-zize “necivilizate”, care stiu sa traiasca. Buthan, un regat minuscul, are oameni fericiti. Buthanul a inspirat un nou indicator al dezvoltarii, preluat de ONU : indicele fericirii personale.
Iata de ce, prin aceasta varianta de a ne imuniza de hoti, eu nu instig la violenta, ci la lene.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML