Pe cine vor trimite romanii in Parlament, prin neprezentarea la vot
alegeri parlamentarealegeri 2020
Alegerile parlamentare din acest an inregistreaza, cel putin la orele 14, o prezenta la vot mai mica decat precedentul scrutin electoral, din 2016, cu aproximativ cinci procente. Daca inca mai sunt cateva ore bune pana cand vom afla pe cine au votat romanii, sociologii stiu deja cine e avantajat si cine are de pierdut de pe urma absenteismului in sectiile de votare.
Chiar daca romanii aleg, sau nu, sa isi exprime optiunea electorala, rezultate tot vor exista. In orice conditii, tot vor fi cateva sute de persoane propulsate in fotoliile de deputati si senatori, pe urmatorii patru ani.
Prezenta redusa la vot avantajeaza, spun sociologii, partidele mari, care au un electorat fidel sau care au o clientela de partid care ''semneaza condica prezentei'' la fiecare scrutin, fara sa lipseasca.
In schimb, partidele mici, care mult mai greu isi mobilizeaza electoratul, vor fi dezavantajate de prezenta mica la urnele de votare.
Vorbind concret, dintre partidele mari, cel mai avantajat de lipsa de mobilizare a populatiei este PSD. Social-democratii au un bazin electoral bine conturat, care si-a dovedit de fiecare data fidelitatea fata de partid. De altfel, social-democratii au avantajul unui electorat fidel si stabil in zonele rurale, care au fost foarte putin afectate de pandemie.
In schimb partide mici, precum PMP sau Pro Romania, risca sa nu intruneasca pragul minim de 5% pentru a intra in noul Parlament. Electoratul PMP, spre exemplu, desi destul de bine conturat, este preponderent urban, iar prezenta la vot in zonele urbate poate fi influentata serios de teama oamenilor de a iesi din casa, pentru a nu risca sa se infecteze.
De altfel, neprezentarea la urne a romanilor are mari sanse sa dezavantajeze si PNL, desi este un partid mare si istoric. Liberalii au nevoie de o prezenta de peste 40% pentru a se putea impune la alegeri, sau de o prezenta redusa a varstinicilor si o mobilizare a electoratului tanar, cu idealuri de centru-dreapta.
Din pacate, dezamagitor este si faptul ca se consemneaza o prezenta la urne extrem de redusa a generatiei tinere, in schimb, se impune generatia 40-65 de ani, ale caror preferinte politice sunt, in general, de stanga.
La fel ca PNL, si cei din USR-PLUS pot fi pusi in mare dificultate de prezenta redusa la vot, dar mai ales de lipsa de implicare a tinerilor, care au demonstrat la alegerile europarlamentare ca pot schimba soarta politica a tarii si pot propulsa un partid nou, daca se mobilizeaza.