Parintii anti-botnita pun o presiune suplimentara si de neinteles pe criza sanitara din Romania
parintimascacoronasceptici
Desi noul an scolar a debutat de doar o saptamana, ultimele zile au fost macate de proteste ale parintilor care sustin eliminarea obligativitatii purtarii mastii de catre copii la ore, precum si inlaturarea panourilor de plexiglas. Ceea ce fac acesti parinti in aceasta perioada e sa puna o presiune si mai mare pe epidemia din Romania si implicit sa ingreuneze eficienta masurilor de preventie care au ca scop limitarea raspandirii virusului.
Intelegem cu totii dorinta oricarui parinte de a-si proteja copilul. Insa, in situatia de fata, cu milioane de oameni infectati la nivel global, oare protectia copiilor inseamna eliminarea barierelor care POT limita transmiterea virusului?
Multi parinti cer eliminarea obligativitatii purtarii mastii de catre copii la ore, precum si inlaturarea panourilor de plexiglas. Spun acestia ca nu s-a dovedit eficienta stiintifica a mastilor de protectie. Poate ca nu stim exact la aceasta ora procentul in care ne protejeaza o masca, dar si daca e de 1%, merita sa ne jucam sansa, sa profitam ce aceasta 1% sansa de a fi sanatosi.
In mod normal, un parinte lupta pentru copilul sau pana in panzele albe, chiar daca, sa presupunem, sansele acestuia sunt de 1% sa fie sanatos. Pentru parinti, aceasta mica sansa reprezinta intregul lor scop in viata si ar face orice sa o valorifice si fructifice cat mai bine. Din moment ce o masca ne-ar oferi, ipotetic, doar 1% sanse de protectie, cred cu tarie ca orice parinte care isi iubeste cu adevarat copilul si e rational si obiectiv, nu va renunta la ea.
Nu inteleg lipsa de intelegere a unor parinti, cu atat mai putin cu cat nu sunt specialisti nici in medicina, nici in epidemiologie.
Cred ca problema noastra, a romanilor in general, e ca ne asumam statuturi care nu ne apartim si ne erijam in specialisti in toate domeniile. Noi le stim pe toate. Noi improvizam o teava defecta la aragaz, noi stim fotbal, noi stim politica, noi ne reparam franele la masina, desi habar nu avem, nu avem practica in domeniile acestea, sau studii, sau contacte, informatii de la sursa. Nimic.
Asa e si cu parintii. In fata unui adevar dureros (o pandemie), e mai usor sa te mulezi pe o teorie a conspiratiei care iti ofera confortul psihic al faptului ca lucrurile nu sunt atat de grave pe cat vor unii sa le faca sa para.
Insa, chiar si daca ar exista posibilitatea sa fie totul o farsa, ne permitem sa riscam pe aceasta carte sanatatea noastra, a copiilor nostri?
Nu cred ca are nimeni ceva de pierdut din faptul ca poarta masca. In cel mai nefericit caz, nici nu castiga nimic, nici nu pierde. Totusi, sunt nenumarate exemplele in care distanta sociala asociata cu masca de protectie au stopat sau limitat raspandirea virusului. Exista desigur si cazuri in care nu s-a intamplat asta, iar oamenii s-au infectat oricum. Situatia e sensibila si nu ii cunoastem inca toate implicatiile. Nici toti factorii de care depinde, nici toate consecintele. Deci cine isi permite sa isi asume riscurile?
Si cand vorbim de asumare, vorbim la modul real. Adica militezi pentru nepurarea mastii, du-te si fa voluntariat in spitalele COVID. Sau asuma-ti sa nu apelezi la ajutor de specialitate in cazul in care te infectezi si dezvolti o forma grava.
Altfel, sa ne asumam asa ''din gura'' cat timp norocul ne-a ferit de infectie, iar cand ''o patim'' sa ajungem sa credem si sa batem la portile spitalelor, iar apoi sa ne plangem ca nu sunt locuri, asta nu e semn de civilizatie sau de maturitate si nici de responsabilitate.
Concluzia e simpla: mai bine ''riscam'' sa purtam o masca incomoda, decat sa riscam sa ne infectam. Si ar mai fi ceva: daca tot credem in teorii care ne spun ca oculta mondiala vrea sa ii vada pe copii ''cu botnite'', de ce nu credem ca oculta mondiala genereaza teorii anti-masca, pentru a-i vedea pe copii bolnavi?