Este inteligenta o garantie pentru reusita in viata?

Este inteligenta o garantie pentru reusita in viata? inteligentasuccesprofesie

“Vedeti, doamna, fiul dvs., cu un IQ (coeficient de inteligenta) de doar 75 de puncte, se situeaza sub medie”. Astfel se adreseaza dirigintele clasei catre mama lui Forrest Gump, celebrul personaj din filmul cu acelasi nume. Asadar, un personaj deloc inteligent, dar care, in ciuda acestui fapt, realizeaza in viata lucruri grandioase: salveaza viata unui camarad in razboi, castiga Olimpiada, devine bogat si faimos in toata America.
Alt personaj, alt IQ (de data aceasta un IQ de geniu) - Hannibal ("the Cannibal") Lecter, eroul principal al filmului "Tacerea mieilor”. Autor al unor crime sadice si chiar al unor acte de canibalism, reuseste gratie mintii sale super-eficiente sa evadeze dintr-o inchisoare de maxima securitate si sa isi reia cariera de asasin. Doua personaje cinematografice, deci fictive, dar emblematice pentru felul in care IQ-ul nu defineste nicidecum traseul in viata al unei persoane.

Sa definim insa inteligenta:
foarte simplu spus, o persoana inteligenta este cea care reuseste sa stabileasca legaturi intre diferite elemente, chiar daca aceste elemente sunt aparent fara legatura. Iar masura inteligentei este data de IQ – un coeficient calculat ca raportul dintre varsta mentala, stabilita in baza unor teste academice, si varsta reala. De exemplu, un copil de 10 ani care se dovedeste, in urma testelor, ca are inteligenta unuia de 12 ani prezinta un IQ de 12/10 x 100 = 120.

La ora actuala, IQ-ul mediu este de 100 de puncte. Sub 80 de puncte o persoana este considerata putin inteligenta, peste 140 – geniala. Si surprizele pot aparea oricand: ati fi crezut ca pop starul Madonna (140, la un pas de geniu) il depaseste cu mult pe unul dintre cei mai iubiti presedinti ai Americii, John Fitzgerald Kennedy (119, o inteligenta superioara, dar nu extraordinara)?

Si, pentru ca tot am amintit de presedintele Kennedy, iata o intrebare foarte interesanta: cat de inteligenti sunt, in general, cei care ajung in varf? Liderii care conduc o companie, o organizatie sau o tara sunt oameni foarte inteligenti? Este inteligenta o conditie obligatorie pentru a accede intr-o astfel de pozitie de top?

Iar aici raspunsul este foarte clar: inteligenta conteaza doar pana la un anumit punct. Adica ea iti permite sa devii un foarte bun specialist intr-un domeniu si, desigur, sa ai o functie adecvata prestigiului tau profesional, doar ca pentru pentru a conduce (eficient) o companie cu sute de angajati sau o tara e nevoie de altceva – e nevoie de asa-numita inteligenta emotionala.

Inteligenta emotionala se refera la abilitatea de a gestiona propriile tale emotii si pe ale altora. Este abilitatea care iti permite sa iti dai seama ce simt cei din jurul tau si sa actionezi in consecinta, afisand la randul tau anumite sentimente, potrivite situatiei. Este inteligenta care, intr-un sens mai larg, te ajuta sa construiesti relatii solide cu ceilalti, sa intelegi corect un anumit context social si sa stii ce sa faci in situatia X sau Y.

Toti managerii de top si toti liderii au aceasta abilitate. Nu ajungi, asadar, in varf doar pentru esti cel mai destept sau pentru ca stii raspunsul la orice intrebare de specialitate, ci pentru ca interactionezi eficient cu cei din jurul tau. Cu toti.

Inteligenta prea mare s-ar putea chiar sa fie un obstacol in calea ascensiunii tale, deoarece ea te impiedica sa vezi unde ceilalti (mai putin inteligenti ca tine) intampina dificultati, ceea ce duce la o ruptura si la o relatie foarte dificil de gestionat. Pentru ca, sa recunoastem, nimeni nu se simte confortabil in preajma unui geniu.

Citeste si: Mihaela Triculescu este noul presedinte al ANAF

Sursa foto: www.pexels.com