In primul rand, ar trebui sa se inteleaga din start faptul ca educatia sexuala nu inseamna indemnarea catre porniri hedoniste. In primul rand, aceasta materie ar urma sa ii invete pe cei mici reguli de igiena elementare, sa le prezinte riscurile contactelor sexuale neprotejate, sa le explice fenomenele fiziologice si schimbarile care se petrec in corpul uman, mai ales la perioada pubertatii, modul in care functioneaza aparatul reproducator si sa ii puna in tema cu bolile, infectiile zonei intime, sa le demonteze mituri despre dezvoltare, viata sexuala, igiena, corp omenesc.
In al doilea rand, nu se vor preda ecuatii de gradul 2, limite, functii si radicali elevilor de clasa a 5-a. Nu li se va vorbi celor mici despre activitatea sexuala, ci problematicile acestui domeniu vor fi dezbatute cu elevii de liceu. Cei mici urmand a se deprinde cu notiuni de igiena si sanatate de baza, elementare. Cum ar fi, spre exemplu, regula spalarii mainilor inainte si dupa folosirea toaletei.
Educatia sexuala nu inseamna a vorbi despre actul propriu-zis, ci despre viata, igiena, sanatate, mituri. De exemplu, la aceste ore s-ar putea dezbate miturile despre acnee. Copiilor li s-ar putea explica de ce apare acneea si faptul ca e perfect normal acest fenomen.
Cred ca oamenii care se impotrivesc acestor ore de educatie nu sunt constienti de multe aspecte. Spre exemplu, nu toti copiii au parinti capabili sa le explice lucruri esentiale despre igiena, spre exemplu. Copiii oricum sunt curiosi si cauta raspunsuri. E mai bine sa le gaseasca la persoanele abilitate sa le ofere, decat de la colegi, pe holurile scolii.
Cei care se opun acestei materii nu stiu ca Romania se afla pe primul loc in Uniunea Europeana la numarul mamelor adolescente.
17.981 de adolescente si tinere cu varsta sub 19 ani din Romania au devenit mame anul trecut, arata datele Organizatiei Salvati Copiii. 674 dintre ele au mai putin de 15 ani, iar 17.307 au intre 15 si 19 ani. Dintre adolescentele-mame cu varsta sub 19 ani, 12.906 sunt la prima nastere, 3.657 la a doua, 673 la a treia, 63 la a patra, 7 la a cincea nastere, iar una se afla chiar la a sasea nastere.
Iata o realitate crunta care, prin orele de educatie sanitara, poate fi prevenita intr-o buna parte.
E o absurditate negarea unor realitati. Ce ar fi mai corect? Sa negam ca aceste lucruri exista? Sa ne lasam copiii educati de youtuberi, de filme, de televizor? Sau sa ii lasam sa se educe intre ei, raspandindu-si informatii culese de cine stie unde?
Copiii sunt mult mai precoce, si nu din punct de vedere sexual. Da-i unui copil de 5 ani un telefon mobil, va sti sa il manuiasca mai bine decat un adult. Ei au astazi acces la informatie si daca adultii din jurul lor, din familie, se sfiesc sa le vorbeasca, vor gasi pe cineva dispus sa comunice cu ei, doar ca acel cineva s-ar putea sa fie ori prost informat la randul lui, ori rau intentionat.
Multi dintre cei care se opun spun ca aceste ore de educatie sexuala vor trezi curiozitatea copiilor. Hai sa gandim asa: 2 adolescenti au fiecare cate o masina. Unul merge la viteza regulamentara, in timp ce celalalt trece pe langa el cu 200 km/h. Decizia celuilalt de a o lua pe urmele vitezomanului nu deriva din faptul ca vede ispita, ci din educatia si convingerile lui dezvoltate anterior. Daca inainte parintii i-au prezentat riscurile, i-au spus de ce nu e bine sa faca asa, adolescentul nu va urma ceea ce vede negativ la altii. In fine, nici educatia de acasa, nici cea de la scoala nu garanteaza succesul educational in toate cazurile, dar, in general, daca cele doua au fost imbinate corect si cu stabilitate emotionala, grija, atasament, respect si cu un bun exemplu familial, sansele de reusita sunt foarte mari.
Asa se intampla si cu educatia sexuala. Parintii care se tem ca ai lor copii vor fi impinsi de la spate de aceste ore catre porniri sexuale, nu au incredere in primul rand in educatia pe care le-au oferit-o ei pana la varsta adolescentei.
A-i ascunde sub pres copilului niste realitati, niste pericole, nu inseamna a-l pregati pentru viata, ci tocmai, a-l arunca fara nicio arma intr-o lume in care pericolele vin din toate partile.
Vin spre exemplu si dinspre zona traficului de fiinte umane. Institutiile europene si ONG-urile dau Romania ca fruntasa printre tarile LUMII la traficul pe femei. Suntem o pepiniera pentru traficanti. Orele de educatie sexuala le-ar putea vorbi copilelor adolescente, de 16 17 18 ani, despre fenomenul 'loverboy''. Despre faptul ca poate aparea in viata lor un ''fat-frumos'', care sa le puna lumea la picioare pentru cateva saptamani, dupa care ele se indragostesc si accepta sa isi vanda corpul pentru el, de preferat prin tarile Vestice, unde fenomenul e legalizat.
Aceste lucruri exista. Ele se intampla. Ar fi ideal sa nu vorbim despre ele, sa nu existe. Dar daca exista, hai sa vorbim si astfel sa informam, sa demontam mituri, si sa reducem din amploarea tragediilor care mutileaza iremediabil destine.
Nu e vorba doar de activitatea sexuala, problema aceasta este doar o mica parte a ansamblului. E vorba, spre exemplu, despre mituri. Nu cred ca e cazul sa intru intr-o zona sensibila, dar multe tinere considera, stiind chiar de la mamele lor, ca a te curata in zona intima in timpul perioadei de menstruatie dauneaza sanatatii. Astfel de mituri trebuie sa vina si sa demonteze educatia sexuala in scoli!
Dar parintii refuza conceptul de ''educatie sexuala'', crezand fie ca nu au nevoie adolescentii de asa ceva, fie ca ii impinge catre pofte trupesti, fie ca afla ei mai tarziu, cand vor fi mari. Cine se aventureaza sa vorbeasca cu propriii copii, se rezuma in mare la partea sexuala cu imperativul ''sa nu faci!''. Psihologic vorbind, aceasta atitudine starneste mult mai mult curiozitatea unui tanar, decat de a-i explica acestuia intreg fenomenul, prezentandu-i riscurile, consecintele, exemple de acest fel. Altfel, este fenomenul ''fructului interzis'' si se obtine fix efectul contrar dorintelor adultilor.
Parintii care si-au trait prima tinerete in comunism e firesc sa fie reticenti. Atunci, pe strada nu erau atat de multe pericole pentru tineri. Nu erau droguri la orice pas, nu erau la fiecare colt de strada barbati gata sa cucereasca minore pentru a le duce peste hotare in scopuri umilitoare, nu erau cunoscute nici atat de multe boli contagioase cu diverse modalitati de transmitere. Tinerii nu consumau atat de multe alimente injectate cu hormoni de crestere, care ii fac sa se dezvolte fizic precoce. Acum, insa, toate acestea sunt, iar informatia inseamna putere. Hai sa nu ne privam copiii de putere!
Eu, personal, am doar cateva probleme legate de acest subiect:
1. Cine le va vorbi copiilor? Trebuie sa existe nu doar personal capabil si informat, ci si cu anumite trasaturi psihologice, care sa creeze o legatura de securitate emotionala si incredere cu elevii.
2. Sper ca programa sa fie adaptata foarte strict pe varste, exact cum spuneam mai sus. Adolescentilor sa li se vorbeasca despre aspecte mai profunde ale vietii intime, nu copiilor de 10 ani.
3. Sper ca elevii sa fie divizati pe sexe la aceste ore, si fetelor sa le vorbeasca o femeie, iar baietilor, un barbat.
4. Cererea acordului parintelui poate fi in unele cazuri o practica ineficienta, in contextul in care pot exista parinti care nici ei nu comunica cu copilul, dar nici nu il lasa sa afle de la persoane abilitate. Aici nu ar trebui sa se respecte interesul superior al copilului? Pe de alta parte, stim cu totii familii in care educatia este precara, iar intelepciunea necesara pentru a-si da sau a nu-si da acordul, poate lipsi cu desavarsire.
5. Pe parintii care le refuza copiilor dreptul la informare, as vrea sa ii intreb ce contine istoricul de navigare al copilului, pe tableta, telefon sau laptop? Aveti idee? Sau, mai bine zis, aveti acces? Ce discutii poarta cu prietenii online? Ce prieteni are online? Pe cati dintre ei ii cunoasteti? Copiii vostri stiu ce se intampla cu corpul lor la adolescenta? Sunt pregatiti sa faca fata unei situatii de tipul ''loverboy''? Au probleme in acest moment, pentru care cauta solutii la prieteni si pe internet?
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML