Dilema pensionarului roman
pensionarepensii private500 euro pensiadisonanta cognitivasolutiiapapr
Intr-un studiu recent se afirma ca majoritatea romanilor se asteapta, in mod utopic, la o pensie de 500 de euro. Acest fenomen este denumit "disonanta cognitiva", in psihologia sociala
Am citit un material foarte interesant referitor la perceptia romanilor in legatura cu viata pe timp de pensionare : “STUDIU Majoritatea romanilor se aÈ™teapta la o pensie de peste 500 de euro, dar puÈ›ini o vor primi,”Adrian Dumitrache, Profit.Ro, 10.10.2017.
Chiar si numai titlul articolului ne spune foarte multe despre “dilema pensionarului roman”: ce viata va duce el cu banii din pensie ?
Adrian Dumitrache spune : “Trei sferturi dintre romani se aÈ™teapta sa primeasca o pensie de peste 500 de euro, in conditiile in care mai mult de o treime dintre acestia nu economisesc deloc, iar numarul celor care primesc in prezent o pensie peste acest prag reprezinta doar 1,03% din totalul pensionarilor”.
Aceste date provin dintr-un studiu national realizat pe platforma iVox. S-a desfasurat in perioada 15-29 septembrie a.c. Au participat 1827 persoane, utilizatoare de internet, rezidente in mediul urban.
Tinand cont de faptul ca aproape 50% din populatie locuieste in mediul rural , studiul trebuie privit cu ingaduinta de rigoare. Se stie ca un senior din mediul rural are alt stil de viata decat un senior din mediul urban, indiferent de suma incasata la pensie.
In ceea ce-i priveste pe respondentii la ancheta, ei, in mod sigur, se pregatesc sa traiasca prost in perioada dobandirii statutului de pensionar. Foarte corect se exprima, in acest sens, Iulius Postolache, presedintele APAPR ( pensiile private) : “Romanii au aÈ™teptari mari de la pensia pe care o vor primi la batranete, desi in acest moment nu pot sa puna deoparte bani pentru a avea o batranete fara griji, iar diferenta intre asteptarile romanilor È™i realitatea curenta este foarte mare”.
In termeni profesionali – psihologie sociala – diferenta de asteptari pe care o mentioneaza Iulius Postolache se numeste disonanta cognitiva. Disonanta cognitiva inseamna o mare diferenta intre ceea ce o persoana se asteapta sa fie realitatea si ceea ce este ,de fapt, realitatea.Teoria se bazeaza pe ipoteza ca indivizii cauta o coerenta intre asteptari si viata efectiva.
Dupa parerea mea, disonanta cognitiva este mare, la romani, nu numai in legatura cu subiectul pensiilor, dar in legatura cu orice alt subiect. O posibila explicatie ar fi lipsa cutumei de a gandi in perspectiva si acceptarea manipularii din partea guvernantilor : a accepta ca realitatea este ceea ce promit guvernantii.
Doar circa 5% dintre respondenti au declarat că au incredere in pensia pe care o vor primi de la stat, motiv pentru care nu considera ca vor avea nevoie de economii suplimentare.
In fata acestei situatii – perspectiva pesimista a regimului de pensii din Romania – Dorin Alexandru Badea , vicepresedinte CFA, a declarat : “In acest context, scenariul care arata ca vom fi nevoiti sa muncim mai mult, respectiv dincolo de actuala varsta de pensionare, are o probabilitate in crestere”.
Din punctul meu de vedere este cea mai proasta rezolvare posibila, in cazul Romaniei:
- avem, deja, cea mai mica speranta de viata din UE ;
- starea de sanatate a populatiei este foarte precara ;
- cheltuim cei mai putini bani cu medicamentele, in UE, din cauza saraciei;
- medicamentele generice sunt pe cale sa dispara;
- avem cele mai mici investitii in sectorul medical dintre toate tarile UE;
- guvernul pregateste o lege a interdictiei angajarii in caz de pensionare.
La acest lucru se mai adauga particularitatile culturale ale romanilor :
- foarte putini pensionari sunt dispusi sa mai munceasac dupa pensie, asteptand sa fie asistati de catre stat. Aici nu ma refer la cei care , din motive medicale, nu se mai pot inhama la munca. Exista insa si pensionari puternici care ar putea munci, daca ar dori acest lucru;
- foarte putini angajatori sunt dispusi sa foloseasca experienta de o viata a seniorilor. In Danemarca, de exemplu, statutul seniorilor este foarte ridicat. Ei sunt folositi pentru a califica inalt tinerii. In Germania pensiile nu sunt mari. Majoritatea pensionarilor au locuri alocate in piata muncii, pentru a-si completa pensia.
- la Casa de Cultura Sandor Petoffi din Bucuresti, sectorul 1, pensionarii de etnie maghiara au o cutuma de “munca colaborativa” a pensionarilor : se intalnesc in fiecare zi si mananca impreuna. Aduce fiecare ce are prin casa. Stau multe ore acolo, joaca jocuri si discuta probleme care sunt importante pentru ei.
Deja, lucrurile expuse aici sunt menite sa reduca disonanta cognitiva a pensionabililor romani :
-prin cunoasterea corecta a elementelor din care se compune realitatea vietii de pensionar in Romania;
- prin cunoasterea unor actiuni care sa conduca la reducerea decalajului dintre asteptari si viata reala.
Nu stiu ce ne va rezerva viitorul la acest capitol. Multe lucruri tin, insa, de solidaritatea persoanelor implicate. Tin de asemenea de solidaritatea dintre tineri si seniori : si tinerii se vor pensiona la un moment dat !