Bacalaureatul, un examen al memorarii, ratat de 30 de ani
bacalaureatinvatamantscoalaeleviliceuadmitere liceu
Suntem in plina desfasurare a examenului de Bacalaureat si, indiferent care vor fi rezultatele obtinute de liceeni anul acesta, examenul va fi, si anul acesta, o proba esuata.
Bacalaureatul testeaza doar capacitatea de memorare a elevilor, tratati in ciclul liceal ca o masa omogena. Nici macar un subiect al vreunei materii examinate la Bac nu este menit sa evalueze competentele de creativitate ale elevului, ci doar gradul de asimilare a cunostintelor dobandite in cei patru ani ai ciclului liceal.
Este o problema tot mai acuta semnalata atat de profesori, cat si de elevi. Iar faptul ca piata munci duce lipsa de specialisti in anumite domenii, sau multi tineri sunt nevoiti sa se reprofileze chiar si de doua - trei ori pana isi gasesc cu adevarat vocatia, reprezinta o consecinta a incompetentei sistemului de invatamant, care nu este gandit sa dezvolte personalitati si aptitudini individuale, ci sa "bombardeze" cu informatii elevii, fara sa tina seama de particularitatea intelectuala si creativa a fiecaruia dintre ei.
Examenul de Bacalaureat este usor diferentiat in functie de profil, insa este aproape inutil faptul ca la elevii au de ales, spre exemplu, dintre Istorie si Georgrafie, sau dintre Fizica si Chimie, pentru ca, intreaga programa de invatamant este aplicata gresit, pe langa faptul ca este mult prea stufoasa si nu contine elemente de noutate.
Ecaterina Andronescu propune patru tipuri de examene de Bacalaureat
Ecaterina Andronescu propune o reforma in invatamant, conform careia ciclul liceal sa fie impartit in trei mari categorii de studiu, la finalul carora, elevii sa sustina un examen de Bacalaureat total diferentiat, aplicat exclusiv pe nisa studiata.
Concret, ministrul Educatiei propune patru tipuri de Bacalaureat, astfel incat examenul sa fie unul diferentiat, din trei fiind eliminata matematica: Bacalaureat A1 (pentru absolventii programelor de studii liceale de stiinte), Bacalaureat A2 (pentru absolventii programelor de studii liceale socio-umaniste), Bacalaureat T (tehnologic) si Bacalaureat V (pentru absolventii programelor de studii liceale vocationale). Dupa sustinerea examenului, absolventii studiilor liceale vor putea opta pentru studii superioare, in functie de materiile aprofundate in liceu, a declarat Andronescu.
"Dupa ce s-a incheiat evaluarea prin examenul de Bacalaureat, elevii au dreptul spre studii universitare, oarecum, pre-conditionate. Adica cel care are un Bacalaureat vocational, se duce sa faca studii universitare vocationale: Muzica, Sport. Cei care au ales formula pe care alta data o numeam invatamant real pot opta pentru studii universitare socio-umaniste, Stiinte sau Stiinte aplicate”, a precizat ministrul Educatiei.
materiile care se vor da la BAC A1 (pentru profilul Stiinte) sunt: Limba Romana, Limba straina, Matematica, Fizica/Chimie/Biologie si proba de creativitate si aptitudini. Materiile pentru BAC A2 (pentru studiile socio-umaniste) cuprind: Limba Romana, Limba straina, Istorie, Filosofie/Logica/Filosofie si proba de creativitate si aptitudini. Materiile pentru BAC V (pentru studiile vocationale) sunt: Limba Romana, Limba straina, proba specifica si proba de creativitate si aptitudini. Iar materiile pentru BAC T (profesional) sunt: Limba romana, Limba straina si Stiinte. Concret, Matematica este eliminata de la Bacalaureat in trei din cele patru tipuri de examen. Astfel, elevii care vor Bacalaureatul tehnologic nu vor mai sustine proba la Matematica.
Din spusele ministrului Educatiei, Bacalaureatul diferentiat vine si cu reguli precise pentru elevi. Spre exempu, un absolvent de studii liceale socio-umaniste nu are voie sa mearga la facultati cu profil tehnic.
Propunerea oficialului din invataman a imparit specialistii in educatie in doua tabere. Unii considera buna masura, in timp ce altii se opun. Cei care sunt de acord cu propunerea spun ca o astfel de segmentare a invatamantului liceal le va permite copiilor sa studieze ceea ce le place si sa isi dezvolte cunostintele si sa obtina calificari in domeniile in care au si aptitudini.
Pe de alta parte, in tabara cealalta se spune ca nu este corect sa nu ii permiti unui copil care a absolvit un anumi ciclu liceal, sa nu poata urma o facultate in alt domeniu, pentru ca exista posibilitatea ca acesta sa isi descopere o noua vocatie sau sa isi doreasca altceva de la viata lui profesionala, tinand cont ca admiterea la liceu are loc la 15-16 ani, varsta la care nu multi sunt cei care deja sunt canalizati intr-o anumita directie din punct de vedere profesional.
Evident, ambele argumente sunt reale si isi gasesc corespondent in situatiile de viata traite de multi liceeni, insa Ministerul Educatiei trebuie sa elaboreze o metoda re feroma flexibila si eficienta, care sa ofere solutii si la aceste cazuri izolate. In mare parte, propunerea examenului diferentiat, precedat de cursuri specifice dorintelor si abilitatilor elevilor, este una care ar avea foarte multe efecte pozitive in piata muncii, dar si in vietile individuale ale elevilor.
"Toti suntem genii. Insa daca judecam un peste dupa abilitatea sa de a se urca in copaci, el va trai toata viata cu impresia ca nu este destept", spunea ilustrul Albert Einstein. O cugetare de geniu, care sintetizeaza perfect cea mai acuta problema a invatamantului romanesc, regasita inca din ciclul primar al claselor 1-4.
Inca de acolo ar trebui aplicata o reforma, axata in special pe eliminarea exersarii memorarii de informatii si pe incurajarea elevului de a argumenta, de a gandi, de a interactiona cu profesorul, de a trage singur concluziile si de a cerceta, ajutat si asistatde cadre didactice avizate.
In toate tarile dezvoltate ale lumii, examenul de Bacalaureat se axeaza in proportie de maximum 30% pe capacitatea de memorare. In rest, evaluatorii testeaza imaginatia, creativitatea si cultura generala, capacitatea copilului de a conecta informatiile si de a se ajuta de ele in viata reala, cea de dincolo de bancile scolii.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML