Avem doua pandemii? Una in tarile bogate, cealalta in regiunile sarace?
doua pandemii
India traverseaza un moment critic al crizei pandemice, imaginile difuzate de televiziunile din intreaga lume construiesc un tablou al groazei, cu oameni care primesc Oxigen medical pe caldaram, daca au norocul sa fie printre cei, din ce in ce mai putini, care au acces la el. Cazurile cresc in mod exploziv. Intre timp, SUA anunta renuntarea la masca de protectie in aer liber, europenii isi pregatesc concediile in Grecia sau in destinatii exclusiviste si pun presiune pe Guverne sa relaxeze restrictiile sociale. Avem, cumva, doua pandemii?
Nu putine au fost vocile care au criticat dur tarile bogate, din cel putin doua puncte de vedere:
1. Pentru ca nu renunta la drepturile de proprietate intelectuala asupra vaccinurilor. Acest lucru ar permite fiecari tari sa-si poata produce numarul de doze necesar.
Drepturile de proprietate intelectuala sunt o problema delicata, in conditiile in care natiunile occidentale sustin ca protejarea drepturilor de proprietate intelectuala incurajeaza cercetarea si ca suspendarea acestor drepturi nu ar produce o crestere brusca a ofertei de vaccinuri. Prin urmare, cele opt discutii avute de membrii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) pe aceasta tema nu au condus catre nicio decizie concreta.
2. Pentru ca si-au prioritizat stocurile de vaccin pentru imunizarea in masa a propriilor popoare. La nivel global, exista o problema legata de echitatea distribuirii vaccinului intre statele bogate si cele cu venituri mici. Acestea din urma administreaza doar 0,2% din 700 de milioane de doze globale.
Din cauza lipsei de echitate in distribuirea de vaccinuri, campaniile de vaccinare la nivel global risca sa nu aiba efectul scontat, in era globalizarii.
Seful Organizatiei Mondiale a Comertului (OMS), Okonjo-Iweala a declarat ca ingrijorarile legate de lanturile de aprovizionare transfrontaliere, inclusiv limitele la export si lipsa de personal calificat, i-au intarit opinia ca Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) trebuie sa joace un rol central in raspunsul la pandemie. Potrivit oficialului, membrii OMC trebuie sa reduca restrictiile la export si sa lucreze pentru a usura procedurile logistice si vamale.
Seful OMC a indemnat producatorii de vaccinuri sa sporeasca transferul de tehnologie pentru a aduce noi capacitati de prod uctie si pentru a fi transparenti in ceea ce priveste contractele si preturile. De asemenea, acestia ar trebui sa avanseze negocierile cu privire la o propunere a Indiei si a Africii de Sud de a renunta temporar la drepturile de proprietate intelectuala ale companiilor farmaceutice.
In intreaga lume, milioane de vieti au fost deja pierdute din cauza acestei boli brutale si multe tari se lupta fara ingrijiri medicale adecvate si fara vaccinuri. Permitand unui grup mic de companii farmaceutice sa decida cine traieste si cine moare, natiunile bogate prelungesc aceasta urgenta de sanatate globala fara precedent, e de parere Gabriela Bucher, directorul executiv al Oxfam International, o confederatie formata din mai multe organizatii caritabile independente axate pe reducerea saraciei globale.
Intre timp, dincolo de bula tarilor privilegiate, pandemia face ravagii.
Din toata schema, desi lipseste vadit atitudinea umanitara, lipseste si logica fundamentala. Pentru ca nu ne putem pune la adapost doar imunizandu-ne in interiorul pripriilor granite, cat timp virusul circula liber in India, spre exemplu, unde sunt 1,3 miliarde de oameni, si unde virusul poate dezvolta mutatii posibil periculoase pentru eficacitatea vaccinurilor deja administrate.
Saptamana trecuta s-au inregistrat peste 5,8 milioane de cazuri noi de Covid la nivel global, cel mai mare numar de pana acum. Peste 3 milioane de oameni au murit acum din cauza Covid, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), care raporteaza, de asemenea, ca infectiile si internarile la persoanele cu varste cuprinse intre 25 si 59 de ani cresc intr-un ritm alarmant.
"Au fost necesare noua luni pentru a ajunge la 1 milion de decese, patru luni pentru a ajunge la 2 milioane si trei luni pentru a ajunge la 3 milioane", a declarat saptamana trecuta directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus .
Cele mai puternice cresteri din ultimele saptamani au fost observate in Asia de Sud-Est - condusa in mare parte de India - si regiunile estice ale Mediteranei si Pacificului de Vest, dar situatia este foarte proasta si in America Latina. Persoanele care au migrat in Brazilia in cautarea unui loc de munca sunt acum raportate ca fug de catastrofa umanitara care se desfasoara acolo .
Ratele de infectie sunt inca ridicate in multe tari bogate - inclusiv in SUA si o mare parte din Europa - dar starea de spirit e aproape una de "sarbatoare".
SUA tocmai a anuntat renuntarea la obligativitatea portului mastii in aer liber, cu exceptia locurilor aglomerate, in timp ce multe popoare europene pun presiune pe guvernanti sa relaxeze restrictiile, iar nu putine sunt Guvernele care pleaca urechea si chiar asta fac, desi pericolul pandeste din umbra. In Marea Britanie s-au redeschis pub-urile, iar in Romania se contureaza deja masuri importante de relaxare de la 1 iunie, in conditiile in care pana acum, la noi, aproape 1,7 milioane de persoane au primit si a doua doza de ser. Suntem departe de acel nivel de 60-70% care sa ne permita sa afirmam ca avem un grad de imunizare colectiva.
Dar si daca l-am atinge la nivel national si european, ne-am putea numi "imunizati colectiv" ca o picatura intr-un ocean, pentru ca Pamantul nu inseamna doar Europa si SUA, iar in restul regiunilor, pandemia e "in floare".
Datele de cercetare din prezent indica faptul ca vaccinurile protejeaza persoanele carora li se administreaza de dezvoltarea unei forme grave a bolii, insa nu stim care sunt efectele raspandirii agresive in comunitatile sarace, fara acces macar la apa potabila, unde sistemele medicale sunt rudimentare, iar oamenii nu dispun nici macar de consumabile medicale de stricta necesitate.
Desi serurile de imunizare anti-Covid sunt eficiente si am avea garantia ca popoarele imunizate masiv sunt protejate de posibile noi tulpini aparute din regiunile cu raspandire severa, nu putem sa nu ne intrebam daca suntem demni de a ne considera "umani".
Putem vedea, oare, dincolo de interesul propriu, fie al nostru individual, fie national? Sau nu e intamplator faptul folclorul mioritic musteste de sintagme precum "Sa moara capra vecinului"?